Într-un interviu oferit în exclusivitate JURNALULUI BIHOREAN, vicepreședintele Consiliului Județean, Traian Bodea, face o serie de afirmații atipice pentru un conducător de instituție din România. Bodea își anunță încă de pe acum candidatura la alegerile uninominale de anul viitor, pentru președinția Consiliului Județean și așteaptă susținere, în acest sens, din partea actualei coaliții ce guvernează județul, PSD, UDMR, ALDE.
Bodea propune o reformă totală la nivelul Consiliului Județean și a instituțiilor subordonate, propunând din start concedierea a 20% dintre angajați! Despre munca sa ca vicepreședinte la CJ, Bodea spune că „nu m-a acceptat sistemul” și, prin urmare, nu ar mai accepta o funcție de „secund”. „Noi încă înființăm instituții, în loc să desființăm. Ne frică că o să dispară funcții? Să dispară. Cine e bun, să plece în privat. Cine nu, să plece în șomaj”, e mesajul tranșant al lui Bodea către sectorul bugetar din care face parte, cel puțin deocamdată.
În altă ordine de idei, Bodea se declară adversarul ideologic al liberalismului total, de tip ateu. „Există acest trend, ca omul să nu mai aibă personalitate, credință și să fie un simplu consumator”, spune Bodea, creștin penticostal practicant.
Vicele Bodea are cuvinte dure despre modul în care se face carieră în sectorul public: „În România, se ajunge în vârf prin oportunism și prin alte metode: să fii pupincurist, să fii amantul/amanta sau sluga cuiva. Dacă ești prost grămadă, nu mai contează, contează că ești roșu, galben și albasru sau verde”. Cât despre DNA, Traian Bodea consideră că procurorii au făcut mult mai mult bine țării, decât rău.
După trei ani de mandat, vicepreședintele Consiliului Județean răbufnește, nemulțumit de modul în care funcționează administrația județeană. Mai mult, își anunță candidatura la șefia CJ, în 2020.
JURNAL BIHOREAN: Ce proiecte vă asumați în cadrul Consiliului Județean?
TRAIAN BODEA: Încercăm o altă abordare la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Noua directoare (Camelia Gaciu, susținută de Bodea – n.red.) discută cu copiii, cu beneficiarii. Se încearcă o apropiere cât mai mare de beneficiari. Și, bineînțeles, dorința de a participa la educarea lor, de a veni în întâmpinarea solicitărilor lor, cum ar fi achiziționarea de biciclete, trotinete. Sunt lucruri mărunte, dar care nu li s-au pus niciodată la dispoziție. Nu au avut niciodată cu cine să stea de vorbă. Se încearcă o eficientizare acolo, nu doar prin partea materială.
Este și partea sentimentală, de a comunica cu copiii, de a vedea care sunt preocupările lor.
Să poată acel copil discuta cu tine ca și cu un părinte propriu. Sunt lucruri mai importante decât să ai o cameră și ți se asigure masa. Partea importantă ar fi ca oamenii care lucrează în acest sistem să înțeleagă că nu lucrează cu obiecte, nu fabrică cabluri și nici piese electronice. Formează oameni care vor trebui să fie în societate, de la 18 ani și ar urma să își formeze o familie.
JB: Conducerea Consiliului Județean își dorește achiziționarea de 14 noi autoturisme pentru aparatul propriu și pentru instituțiile din subordine. Proiect de hotărâre blocat, însă, de consilierii județeni PNL. De ce e nevoie de aceste mașini?
T.B.: Există o problemă și cu servisarea mașinilor vechi din parcul auto actual. Trebuie să te întrebi și cât costă o mașină veche? Nu cred că la nivelul unui Consiliu Județean trebuie să facem Opoziție pe mașini, pentru faptul că se cumpără 5, 7 sau 10 mașini. Orice companie face investiție în parcul auto. Se va merge pe Dacii, Logan sau Duster, care costă 16 – 17.000 de euro. Oricum, angajații nu duc acasă aceste autoturisme. Faptul că investești într-o instituție nu este o greșeală. Prima dată se face investiția, după care se vor casa din cele vechi. Aprobarea a fost dată de președintele Consiliului Județean.
JB: De asemenea, marți, majoritatea din plenul CJ Bihor a votat alocarea a 2 milioane de lei către cultele religioase…
T.B.: Da. Din păcate, se încearcă să se inducă o percepție negativă atunci când se finanțează din bani publici bisericile. Consider că biserica este la fel de importantă ca educația și cultura. Sunt investiții care nu se întorc în material, dar le simți pe stradă, în 5, 10, 15, 20 de ani, în societate.
Biserica ar trebui percepută ca o instituție. Bisericile nu sunt pentru popi sau pastori, ci pentru populație. Să ne ferească Dumnezeu de pierderea identității noastre creștine.
Nu sunt de acord cu ceea ce s-a promovat în ultimii ani, chiar de către unele partidele politice, această încercare de a aduce o pată de imagine negativă a Bisericii – că a fost Biserica Ortodoxă Română, Biserica Catolică sau protestantă. Există acest trend, ca omul să nu mai aibă personalitate, credință și să fie un simplu consumator. Să fie folosit doar ca forță de muncă și să poată fi foarte ușor manipulat. Un om educat, informat, va fi cel mai greu de manipulat.
Faptul că românii au identitate creștină puternică este clar că îi deranjează pe cei care vor să introducă în România căsătoria între persoane de același sex și legalizarea prostituției. Dar identitatea creștină este foarte importantă pentru români.
Am văzut că s-a spus că pe banii aceia se putea face un pod. Dar să ne ferească Dumnezeu să avem doar poduri, drumuri, infrastructură și să nu mai avem oameni care să frecventeze bisericile. Noi, ca români, ar trebui să încurajăm familia, religia în școli, credința.
Dacă politicienii noștri vor abandona lupta de a crede în aceste valori creștine, de frica faptului că nu ar fi populari la intenția de vot, atunci vom lăsa loc celor care efectiv vor întrepta România într-o altă direcție. În direcția liberalismului total, păgân, în care nu se va mai crede nici în Dumnezeu, nici în familie, nici în biserică.
JB: Cum apreciați metodele prin care partidele politice își selectează liderii și persoanele pe care le investesc cu funcții publice de conducere?
T.B.: Constat că ajung la vîrful politicii oameni care nu sunt maturizați pe un segment profesional, să vină de undeva, unde au demonstrat ceva. În România, se ajunge în vârf prin oportunism și prin alte metode: să fii oportunist, pupincurist, să fii amantul/amanta sau rudenia cuiva, sluga cuiva. Din păcate, așa ajungi la vârf. Și de ce? Că ai fost susținut de cineva, în loc să avem oameni care să ajungă pe propriile lor picioare acolo. O mare parte din oamenii numiți în diferite funcții publice nu sunt numiți prin meritocrație, ci pentru faptul că te recomandă partidul. Dar de ce partidul? Care este filtrul partidului prin care își selectează oamenii? Dacă ești prost grămadă, nu mai contează, contează că ești roșu, galben și albasru sau verde. Câtă vreme rămân aceste criterii, România nu va performa. În ultimii 15 ani, fiecare partid, fiecare guvern a încărcat aparatul guvernamental.
Este o nevoie evidentă de a reforma sectorul bugetar. Cine va face reforma administrativă, va pierde alegerile. Este foarte clar.
JB: În mod evident, administrația centrală de la București și-a dovedit limitele în a administra țara în mod eficient. Se cere în chip imperativ o descentralizare reală a administrației românești.
T.B.: Este clar, România este condusă de un nucleu situat în București. Însă, legat de reforma administrativă, haideți să vedem dacă mai are capacitate o primărie cu 2.000 de cetățeni să își susțină primar, viceprimar, consilieri locali, secretar, jurist, serviciu de achiziții. Pentru ce îi plătești? Ar trebui o reformă pe aparatul bugetar, la sânge. Privatul se chinuie să suporte sectorul bugetar, dar a făcut cineva o eficientizare?
Credeți-mă, Consiliul Județean poate să funcționeze cu 20% personal mai puțin și sigur nu ar funcționa mai prost ca azi, cu toate instituțiile subordonate. Dacă dai 20% afară din personal, nu faci altceva decât să dai de muncă la mediul privat din Bihor. Și așa nu avem forță de muncă. Totul în timp ce România este un stat birocratizat până în dinți!
JB: Aveți o nemulțumire personală, legată de organigrama Consiliului Județean?
T.B.: Așa este… Nu pot vorbi împotriva aliaților, dar cred că anumite chestiuni puteau fi făcute altfel. Însă suntem într-o alianță, care a fost stabilită în 2016.
JB: Cum vă vedeți viitorul politic?
T.B.: Cert este că mi-aș dori să ocup o funcție în care să am decizia la mine, să nu mai fiu secund.
JB: Să înțelegem că vă simțiți izolat în Consiliul Județean?
T.B.: Nu izolat. Dar aveam o gândire pe care mi-aș fi dorit s-o pun în aplicare…
JB: V-a învins sistemul?
T.B.: Nu. Sistemul l-am găsit. Nu m-a acceptat sistemul.
JB: Guvernul Dăncilă a schimbat modul în care este ales președintele CJ, astfel încât se revine la votul uninominal, de anul viitor. În aceste condiții, aparent, sunt șanse foarte mici pentru păstrarea actualei coaliții majoritare din Consiliul Județean, după alegerile locale din 2020. Aveți altă părere?
T.B.: Nu, dar putem merge într-o alianță, cu un candidat comun. Eu i-am susținut în 2016 și poate că acum, pe uninominal, se hotărăsc să mă susțină ei pe mine.
Doresc să candidez la președinția Consiliului Județean, pentru că aș putea pune în aplicare tot ce am învățat despre această instituție, în acest mandat și am și o viziune despre ce ar trebui să devină.
JB: Care este această viziune? Ce ar trebui să devină CJ Bihor?
T.B.: În acest moment, pot să vă spun că ar trebui făcută o reformă totală, atât a instituției Consiliului Județean, dar mai ales a instituțiilor subordonate. Și v-am dat un indiciu, atunci când am oferit acel procent de la care putem porni.
JB: Sunteți convins că veți primi susținere din partea propriului partid, pentru candidatură?
T.B.: De ce nu? Dar, dacă m-am hotărât să joc fotbal, nu înseamnă că dacă nu voi mai avea contract cu Bayern Munchen, nu voi continua să joc fotbal.
JB: Știu că la un moment dat, nu demult, erați înclinat să ieșiți din politică…
T.B.: Bun, pleci, și ce lași în loc? Am cochetat cu ideea de a pleca definitiv în privat, dar observ, în continuare, să sunt multe lucruri de pus la punct în sectorul public, chiar aici, la Consiliul Județean.
Eu aș vrea să intre în politică și alți oameni din mediul privat. Dar, deocamdată, observ că mai mult de jumătate dintre consilierii județeni nu au luat cuvântul niciodată în acest mandat. Care e expertiza lor? La fel, în Consiliul Local Oradea. La fel și în Parlament. Ce e acolo, doar masă de vot? Câți consilieri județeni sau locali au propriile lor proiecte sau inițiative pe care să le susțină?
JB: Faceți parte din ALDE, partid care a cochetat cu ideea lansată de PSD-ul lui Dragnea, aceea cu statul paralel. La un moment dat, chiar s-a vehiculat ideea că statul paralel și DNA ar fi condus la paralizia aparatului administrativ central, din cauza fricii unor funcționari publici de a semna și a-și asuma proiecte, investiții publice. Subscrieți la această teorie?
T.B.: Oricât s-a dat în DNA, dacă DNA nu exista, România era astăzi mult mai coruptă decât este. O fi făcut DNA și rău, dar părerea mea este că a făcut mult mai mult bine decât rău.
Prin ce fază a trecut România, în care în toate sectoarele mari s-a făcut ce s-a vrut, nu mai mergea așa. Ok, poate au greșit și ei (procurorii DNA – n.red.), poate că au lucrat și la comandă, dar nu poți să ponegrești o instituție la modul acesta. Eu cred că și-au avut un rol foarte important în societatea românească. Sunt unii care trag zece piei de pe țara asta și ajung multimilionari. Eu vin din privat. Vorba americanilor, nu te întreb de primul milion de euro, dar la al doilea ar trebui să te întreb de toți! Dar la noi cum e? La noi nu te mai poți opri! Era paradisul corupției. Cred că nimeni nu are pretenția ca un conducător să fie înger, dar unde e frâna, unde e limita?
Vorbim de statul paralel, dar unde este statul perpendicular?! Când vorbim și despre reforma administrativă și despre reducerea aparatului bugetar?
Gândiți-vă câte instituții ar putea fuziona. Însă noi încă înființăm instituții, în loc să desființăm. Ne e frică că o să dispară funcții? Să dispară. Cine e bun, să plece în privat. Cine nu, să plece în șomaj.
JB: Ce se întâmplă cu ALDE? Partidul din care faceți parte nu a atins pragul electoral, în alegerile europene.
T.B.: Cred că este nevoie de reflecție la nivel general, al partidului. Dar eu nu fac parte din conducere, ca să iau parte la deciziile partidului. Sunt simplu membru și încep să mă obișnuiesc cu statutul ăsta.
Citiți principiile noastre de moderare aici!