- Spuneţi că sunteţi pe jumătate bihorean. Care sunt legăturile dvs cu Bihorul?
TRAIAN IGAŞ: Bunicii mei din partea tatălui sunt născuţi, crescuţi în judeţul Bihor, în regiunea Beiuşului. Au locuit în această zonă până la colectivizare, care a creat un mare deranj celor care locuiau în această zonă, cei care aveau gospodării. În momentul în care au venit acei oameni la Putere, le-au confiscat pământ, animale, tot ceea ce aveau mai bun şi în aceste condiţii sigur că familia tatălui meu, cu tata împreună, au trebuit să migreze spre alte zone, unde lucrurile erau cât de cât mai bine aranjate. Aşa au ajuns în Arad. Mai mult, au scăpat ca prin urechile acului să nu fie introduşi în categoria chiaburilor, pentru că aveau o gospodărie mai bine organizată şi aveau şi un cazan de ţuică. Aşa că de câte ori vin aici, mă simt acasă. Am multe rude, atât în zona Beiuşului, cât şi la Oradea. Nu toţi s-au mutat la Arad.
- Există o strategie pe termen lung la MAI? Aţi găsit aşa ceva atunci când aţi venit la minister?
În momentul investirii mele ca ministru, în faţa primului ministru şi împreună cu acesta am creionat o strategie în ceea ce priveşte Ministerul Administraţiei şi Internelor. Primul lucru pe care trebuia să-l fac era acea restructurare, legată de o reorganizare, ulterior o modernizare a MAI. Prima etapă am îndeplinit-o şi anume, în cadrul MAI lucrează un număr de angajaţi mai puţin cu 10.000 comparativ cu 1 aprilie 2011. A fost o misiune dificilă să retructurăm 10.000 de oameni, mai ales că, pe de-o parte acest lucru reprezenta o premieră în cadrul MAI. Pe partea cealaltă, sigur că încercam să reorganizăm toate aceste structuri să funcţioneze cu număr mai mic de angajaţi, dar să funcţioneze mai bine.
Acest lucru parţial l-am şi reuşit, prin faptul că ne-am reorganizat în aşa fel încât să avem o eficienţă mai mare: am creat aceste structuri de poliţie rural, un concept care în judeţul Bihor a fost probat, alături de alte patru judeţe, în perioada în care Liviu Popa era inspector-şef aici şi pot spune că am implementat cu succes acest concept la nivel naţional. Vom continua să ne reorganizăm în ideea de a moderniza şi de a eficientiza structurile. Suntem, în momentul de faţă, pregătiţi ca poliţia de ordine publică şi circulaţie din oraşe şi municipii să treacă în subordinea primăriilor. Suntem într-o fază avansată şi în ceea ce priveşte reorganizarea inspectoratelor de poliţie de frontieră. Să dau un exemplu: pe zona de vest vom avea un singur inspectorat de poliţie de frontieră la graniţa cu Ungaria, iar studiile noastre arată că locul cel mai potrivit este Oradea.
- În esenţă, care este rezultatul pe care-l urmăriţi prin restructurarea MAI?
Două lucruri: o eficienţă mai mare a structurilor şi diminuarea cheltuielilor. Am diminuat cheltuielile în condiţiile în care am redus personalul, dar şi printr-o mai bună cheltuire a banului public. Două exemple în acest sens: am renegociat contractul pe care-l avem cu Romtelecom şi am scăzut procentul cu 55%. Deci am făcut o economie de la începutul anului de 1,5 milioane de euro. Veţi spune că e o sumă mică. Şi prin schimbarea conducerii la Academia de Poliţie, prin comparaţie cu ceea ce gestiona vechea conducere, până la sfârşitul anului vom face o economie de 1 milion de euro. Bani care se pierdeau datorită unui management nu foarte bun. Sunt sume mici pentru MAI, dar sunt sume mari pentru perioada de criză în care ne aflăm.
- Cum se scurgeau acei bani de la Academia de Poliţie?
Prin externalizarea serviciului de alimentaţie.
- Câţi angajaţi avea MAI atunci când aţi venit ministru şi câţi are acum? Vor mai fi valuri de restructurări şi în 2012?
Am făcut câteva mutări foarte importante. Dacă ne referim la numărul de angajaţi bugetaţi şi plătiţi efectiv, eram undeva la 142.000. Azi, mai avem 131.700. Dar am făcut un lucru foarte important, radiind toate funcţiile neocupate şi nebugetate, care sunt peste 27.000. Unde ducea acest lucru? Vă dau un exemplu: un birou care avea în schemă zece oameni, angajaţi efectiv cinci, dar pentru că în fişa postului şi în organigrama structurii respective erau zece posturi, permitea şefului de structură să ia o altă indemnizaţie decât ar fi meritat. Practic, acolo unde am găsit locuri nebugetate, dar în schema de personal, am retrogradat toate acele structuri: am făcut din direcţii, servicii, din servicii, birouri şamd. Şi aici am economisit sume importante de bani, pentru că ne păcăleam spunând că acel şef de compartiment duce o muncă foarte intensă şi trebuia să ia un anumit spor. Adunându-le pe toate, îţi dă o sumă importantă. Acele bonusuri nu se justificau în condiţiile în care schema nu era completă.
- Vor mai fi şi alte valuri de concedieri în 2012?
În momentul de faţă preconizăm ca în 2012 să funcţionăm tot cu 131.700 de oameni angajaţi.
- Sunt temeri infracţionalitatea ar putea creşte în România, ca urmare a disponibilizărilor din MAI. Cum le răspundeţi?
Prezentând situaţia de la Bihor, de exemplu. Unde, cu efective diminuate, în raport cu 2010, pe primele nouă luni ale anului, în ceea ce priveşte eficienţa structurilor poliţieneşti, este cu şapte procente peste ceea ce aveam anul trecut. Cred că în ritmul ăsta, până la finele anului putem să îmbunătăţim activitatea structurilor MAI. Practic, rezultatele, cu efective scăzute, sunt mai bune.
- Sunt zone în ţară unde sunteţi nemulţumit de şefii inspectoratelor judeţene, fie ele de poliţie, de jandarmi, de ISU?
Categoric că am şi anumite nemulţumiri în ceea ce priveşte funcţionarea unor inspectorate judeţene, de poliţie, de poliţie de frontieră, chiar de jandarmerie. Iar acolo unde am avut probleme, am luat măsuri. E drept că aceşti şefi de structuri beneficiază şi ei de o anumită protecţie, prin statutul poliţistului. Nu poţi să faci nici abuz, dar trebuie să iei anumite măsuri şi am şi luat unele măsuri în anumite inspectorate judeţene. Cert e că aştept finalul de an, când vom trage linie, să facem o comparaţie clară, între ceea ce am avut în 2010 şi ceea ce avem în 2011. Să vedem pe fiecare inspectorat judeţean unde ne aflăm şi să ştim exact ce am avem de făcut în perioada următoare. Dacă ne referim la poliţie, domnul chestor Liviu Popa, bihorean de origine, a primit sarcini clare în ceea ce priveşte structurile poliţieneşti şi cred că va reuşi să facă faţă, va reuşi să performeze, pentru că de aceea l-am numit în funcţia de inspector general al Poliţiei Române.
- Sunteţi mulţumit de felul în care legislaţia protejează poliţistul atunci când acesta intră în contact cu infractori periculoşi?
Aici sunt câteva aspecte pe care putem să le luăm în discuţie şi, de altfel, noi le tratăm cu maximă seriozitate la nivelul MAI. Într-un termen foarte scurt vom înainta Guvernului o modificare prin care să întărim autoritatea poliţistului şi a structurilor statului în raport cu misiunile pe care le are de îndeplinit.
- Sunt în plan şi măsuri pentru protejarea cetăţeanului ce se vede pus în situaţii în care este nevoit să apeleze la autoapărare?
Să ştiţi că România este apreciată la nivel european ca unul dintre cele mai sigure state. Trebuie să recunoaştem şi să vedem şi lucrurile pozitive din ţara noastră. Lăsând de-o parte anumite evenimente nefericite pe care le revedem în toată lumea, repet, România este o ţară sigură şi nu trebuie să creem o stare de panică în rândul cetăţenilor români şi europeni.
- Ce aţi învăţat în răstimpul care a trecut de când sunteţi ministru?
În funcţia de ministru ai foarte multe lucruri de învăţat şi cred că am acumulat foarte multă experienţă în această perioadă, mai ales că am intrat în focul bătăliei din prima, fără să-mi fac încălzirea. Eu am intrat în miezul problemelor. Cred că o responsabilitate la nivelul unui minister nu face altceva decât să te maturizeze foarte mult, să îţi arate câte probleme sunt la nivel naţional şi aş spune că MAI este cel mai greu minister din România. Este ministerul care are reprezentare până în ultimul cătun, este un minister care gestionează toate situaţiile de urgenţă, fie că discutăm de catastrofe naturale, fie că discutăm de ordine publică. Sunt foarte lucruri care au impact asupra MAI, în raport cu cetăţeanul. Cine reuşeşte să gestioneze un minister atât de dificil, cred că reuşeşte să facă orice în viaţă.
- Care este veriga slabă din Uniunea Social Liberală?
Sunt cei trei crai de la răsărit: Ponta, Antonescu şi Constantin. Sunt oameni care nu au înţeles nimic din politică. N-au înţeles nimic în ceea ce priveşte relaţia cu cetăţeanul, sunt oameni care nu au înţeles nimic, până în momentul de faţă, cum ar trebui să fie condusă o ţară. Dacă vorbim despre Antonescu, a fost ministru într-un Guvern. Nimeni nu mai ştie că a fost ministru. Toată lumea are impresia că e proaspăt, fresh, scos de undeva din puf. N-a lăsat nimic în urma lui. Arătaţi-mi ceva în douăzeci de ani de carieră politică. Arătaţi-mi ceva, dacă a lăsat ceva în urma lui. Uitaţi-vă pe activitatea sa parlamentară, să vedeţi că prezenţa lui de cele mai multe ori, în fiecare mandat, nu depăşeşte 10%, uitaţi-vă la faptul că nu reuşeşte să se trezească decât după ora 12, în fiecare zi. Din această cauză nu e prezent nici la lucrările Senatului. Uitaţi-vă la faptul că nu a fost în stare să-şi câştige colegiul în care a candidat, chiar dacă ulterior a candidat la Preşedinţia României.
Uitaţi-vă la Victor Ponta, cât de mult a coborât limbajul în politică, la faptul că este un om nu doar arogant. Este un om iresponsabil prin tot ceea ce face în activitatea sa politică. Vă dau un exemplu: să vii să spui că nu este obligatoriu în cadrul recensământului să dai CNP-ul este, practic, un îndemn la nesupunere în faţa legislaţiei. Să mai ai tupeul să vii să spui că este o Ordonanţă emisă de Guvernul Boc, aceasta cu CNP-ul, când ea este emisă din 2008, semnată de Tăriceanu, semnată de David, ca ministru de Interne, şi semnată de Bolojan, ca secretar general al Guvernului, mi se pare o sfidare la bunul simţ şi un lucru grav pe care-l face acest om.
Nu în ultimul rând, al treilea lider din USL, Constantin care, de când e liderul acestui partid a reuşit să împrăştie acea mică brumă de personalităţi pe care o avea în partid: ultima persoană care a plecat din partid, primarul sectorului 4, domnul Piedone. Această structură, ştruţo-cămilă, nu va lua nici 40% la alegerile din 2012.
- Cine este, în definitiv, Traian Igaş?
Traian Igaş este un om care a plecat de jos, a performat în politică la nivel central, dar un om care n-a uitat în niciun moment de unde a plecat. Îmi place să cred acest lucru. Nu am o problemă să relaţionez cu oamenii simpli. Mă consider un om modest. Sunt un om care a intrat în politică fără să cer, niciodată, nimic. Dorinţa mea, atunci când am făcut primul pas în politică, era aceea de a corecta unele lucruri în comunitatea pe care o reprezentam. Este vorba despre oraşul Pecica, judeţul Arad. Ulterior, fără să-mi propun obiective măreţe, am trecut prin toate funcţiile: consilier judeţean, deputat, senator, lider al grupului senatorilor, astăzi ministru, fără să fi făcut niciodată antecameră la unul sau altul dintre mai-marii partidului, în ideea de a primi o funcţie de conducere. Dar cred că prin muncă, prin dăruire, prin onestitate, am reuşit tot acest parcurs politic şi aş dori oricărui tânăr care se lansează în politică să aibă pretenţiile mele şi să aibă succesul meu.
Carte de vizita Constantin Traian Igas
Născut pe 29 septembrie 1968, loc. Cristian, jud. Sibiu
Căsătorit, 2 copii
Studii: Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Colegiul Naţional de Apărare, U. „Aurel Vlaicu” Arad, Ştiinţe Economice, U. „Vasile Goldiş” Arad, Drept
2008 – prezent: senator PD-L
2004 – 2008: deputat
1996-2000: SC Astralegno SRL, director tehnic
2000-2004: SC Costelo SRL, administrator
Limbi străine: italiană, germană, engleză
Calin Corpas
Citiți principiile noastre de moderare aici!