JB: A trecut deja un an şi jumătate de când sunteţi preşedintele Consiliului Judeţean. Cât de mulţumit sunteţi de ce aţi realizat la conducerea CJ?
Radu Ţîrle: Nu sunt foarte mulţumit de ce am reuşit să fac în judeţ în acest an şi jumătate. Sunt schimbările politice care au avut loc în România şi mai mult decât atât, criza economică. Îmi aduc aminte că în septembrie 2008 am avut zeci de firme străine care au venit în Bihor cu dorinţa de a investi… Însă din octombrie 2008 nu a venit nicio firmă, dar nici una, cel puţin la mine, până săptămâna trecută, când o firmă coreeană a venit cu o ofertă de investiţie pentru judeţul Bihor. Aceasta spune mult despre situaţia economică din România.
Mai mult decât atât, anul trecut noi nu am primit nimic de la Guvern, nici măcar banii care ne-au fost promişi. Am închis anul bugetar 2009 cu un deficit de minus 115 miliarde de lei vechi, bani pe care Finanţele ni i-au promis la începutul anului şi care nu au putut fi viraţi în contul Consiliului datorită neîncasărilor. În judeţul Bihor anul trecut încasările au fost într-o descreştere continuă.
Dumneavoastră personal aveţi ce să vă reproşaţi?
Suntem într-o realitate economică în judeţ pe care trebuie să o acceptăm. Bihorul are un grad de îndatorare publică de 25%. Maximum aprobat de Ministerul Finanţelor este de 30%. Eu nu am luat niciun credit, niciun leu. Doar am gestionat proiectele începute.
Am încercat, în special anul trecut, să asigur în primul rând asigurarea instituţiilor din subordine şi am făcut şi unele investiţii pe drumuri. Mai mult decât atât, am reuşit, iată, într-un an şi jumătate, să punem peste 120 de kilometri de asfalt pe drumurile judeţene. O abordare nouă, în premieră în judeţul Bihor, care îmi aparţine mie. În loc să tot peticim, am dispus să se aştearnă covoare de asfalt care rezolvă cel puţin parţial problema pe aceste drumuri. Dacă s-ar fi procedat aşa din 90 încoace, am fi putut reabilita de două ori toate drumurile.
L-aţi acuzat recent pe directorul Muzeului Ţării Crişurilor pentru neregulile de la acoperişul viitorului sediu al Muzeului. I-aţi cerut demisia de onoare. Aurel Chiriac a remis o scrisoare deschisă, prin care vă demontează acuzaţiile punct cu punct. Ce îi răspundeţi?
Domnul Chiriac poate să declare ce vrea. Eu am arătat ce s-a făcut acolo şi realitatea nu poate fi contestată. E evident că acel acoperiş şi acele reparaţii nu s-au făcut în condiţii de calitate şi responsabilitate, aşa cum era normal. Eu spun că domnul Chiriac nu şi-a luat toate măsurile ca aceste lucrări să fie efectuate la calitate maximă. Dânsul, ca şi beneficiar, trebuia să verifice dacă banii plătiţi de Muzeu – cele 17 miliarde – se justifică.
Chiriac nu neagă problemele, ci mai degrabă nu vrea să fie transformat într-un acar păun, din ce înţelegem noi…
Avem manageri pentru fiecare instituţie. Oameni care iau salar dublu ca şi mine, ca preşedinte de judeţ. Eu am 42 de milioane de lei vechi salariu. Atât şi nimic mai mult. Avem însă zeci de şefi de instituţii care iau mai mult decât dublu prin comparaţie cu cât iau eu iar aceste salarii trebuie justificate şi decontate. Domnul Chiriac are venituri mai mari de la Muzeu decât am eu. Un manager de la o instituţie, de exemplu, are 90 de milioane brutul! Eu am sub 70 milioane brut. Aici e marea problemă: unii tratează Consiliul Judeţean ca pe un SRL. Eu le tratez aşa cum sunt: ca instituţii publice, care funcţionează din banii oamenilor şi trebuie să răspundem cum le gestionăm. Eu îl acuz pe domnul Chiriac pentru neglijenţă în serviciu, pentru proasta gestionare a banilor publici.
De fapt eu am o problemă: văd prea multe şi aud prea bine. Aceasta e problema mea. Şi asta deranjează. Deranjează că văd prea multe gropi, că văd cum se execută lucrările pe drumurile judeţene, le pun să le refacă şi vă daţi seama ce mult mă iubesc firmele când le spun să scoată afară kilometri întregi de asfalt şi să pună altul aşa cum trebuie.
Cum aţi caracteriza relaţia cu firma Selina, având în vedere seria de contracte pe care această societate le derulează cu Consiliul Judeţean?
Firma Selina are o atitudine greşită faţă de ceea ce înseamnă lucrări publice. Ei cred că li se cuvine totul. Eu spun că nu li se cuvine totul, aşa cum nu i se cuvine totul niciunei firme. Pe piaţa lucrărilor publice trebuie să-şi găsească locul toate firmele, pentru că toţi sunt contribuabili. Până acum, bugetul CJ Bihor era arondat unei singure firme. Eu am spus că nu mai vreau monopol la CJ. Sunt coordonator principal de credite şi legea îmi dă acest drept!
Dar relaţia cu firma Asfamixt, având în vedere faptul că şi ei au câştigat în mandatul dvs. contracte precum drumul Bicaciu – Ianoşda şi trei sectoare pentru dezăpezire în judeţ – Tinca, Aleşd şi Marghita?
Firma Asfamixt a câştigat o singură licitaţie, într-adevăr, de pe locul doi. Dar pe locul întâi a fost firma Selina, cu 39% din valoarea de proiectare. Am atribuit, nu eu, ci comisia, contractul fimei Asfamixt, deoarece s-a considerat că nu se poate face o lucrare la 39% din valoarea de proiectare şi vă spun şi eu că nu se poate face la această valoare. Dar fiindcă legea e permisivă şi spune că contractul poate fi majorat cu până la 50%, constructorul porneşte din start cu această gândire – „Dar, ştiţi, legea ne permite…”. Da, ne permite, dar pe lucrări suplimentare, neprevăzute, ce n-au fost prinse în proiect. Firma Selina a contestat la CNSC, a pierdut, a atacat în instanţă, a pierdut, care e problema? Aceasta demonstrează că această comisie a procedat corect. Aşa cum comisiile noastre au procedat cu drumul de Padiş, unde au fost două contestaţii şi le-au pierdut, cum a fost cu dezăpezirile, tot Selina a contestat, a pierdut, cum a fost cu drumul Leş – Tinca – Ucuriş, firma Selina a contestat şi a pierdut.
Aşadar, firma Selina are o atitudine greşită. În primul rând crede că tot bugetul CJ i se cuvine, pentru că e o firmă mare. 2. Consideră că tot ce pierde trebuie să conteste care, de asemenea, este o atitudine greşită. Ce s-ar întâmpla dacă la toate licitaţiile pe care Selina le câştigă celelalte firme ar tot contesta? Vă spun eu că Selina ar avea atunci o mare problemă. Unele licitaţii sunt cu probleme. Dacă te întârzie o contestaţie o lună jumate – două, ai o mare problemă. Sunt fonduri europene, sunt programe care trebuie să se închidă… Şi v-am mai spus: nu mai vreau monopol în judeţul Bihor. Asta eu hotărăsc şi legea îmi dă dreptul să decid!
V-am întrebat de Asfamixt deoarece se ştie că această firmă ar fi condusă de câţiva liberali de frunte…
Nu mă interesează! Ei nu au voie să facă afaceri în Bihor? De exemplu: drumul de Padiş l-a câştigat cineva din Cluj. Drumul de Tinca l-a câştigat Strabag-ul. Drumul Tăşad – Copăcel – Şerghiş l-a câştigat Ghenau Trade…. Deci câştigă cel mai bun. Atenţie, nu câştigă totdeauna şi cel cu preţul cel mai mic, pentru că nu întotdeauna preţul cel mai mic înseamnă şi cea mai bună ofertă. Dacă dvs. îmi spuneţi că o firmă poate să facă o lucrare cu 39% din valoarea de proiectare, eu vă spun că nu aveţi dreptate!
Vom vedea concedieri şi la Consiliul Judeţean, după modelul Primăriei Oradea?
Doar dacă situaţia o va impune. Însă în momentul de faţă nu ştim care e bugetul CJ Bihor pe 2010. Finanţele nu ne-au trimis oficial sumele. După cum aţi constatat, nu am făcut reduceri de personal, pentru că acum, pe perioadă de criză, când sectorul privat are mari probleme toţi angajaţii au nevoie de un venit pentru familie.
FC Bihor a ajuns pe un loc retrogradabil şi oamenii de fotbal sunt sceptici în privinţa şanselor echipei de a se salva de la retrogradare. În ceea ce priveşte managementul clubului, s-au adus doisprezece jucători noi în condiţiile în care nu s-a reuşit îndepărtarea celor vechi. Astfel, FC Bihor are acum un loc foarte stufos, pe vreme de austeritate. Nu vă e teamă că, dacă echipa cade în liga a III-a, acest insucces se va reporta şi asupra dvs., mai cu seamă că l-aţi susţinut pe Ioan Lucian la conducerea FC Bihor?
Nu, pentru că domnul Ioan Lucian a venit cu singura ofertă pe care am avut-o, dânsul promiţând că va aduce venituri şi sponsorizări pentru club. Nu ştiu ce se va întâmpla anul acesta cu clubul. Neştiind care va fi bugetul CJ, nu ştiu în ce măsură vom mai putea susţine FC Bihor. Oricum, între instituţiile CJ şi FC Bihor, nici nu se pune problema. Instituţiile sunt mult mai importante ca şi FC Bihor. Apreciez faptul că în judeţul Bihor sunt oameni iubitori de fotbal dar dacă voi considera că bugetul nu permite să mai alocăm bani către fotbal pentru că asta ar pune în dificultate funcţionarea instituţiilor, fiţi convins că nu voi mai aloca bani către FC Bihor în 2010!
Plecând de la ideea susţinerii pe care aţi manifestat-o deschis pentru Ioan Lucian, cum se poate aceasta materializa în condiţiile în care şi acum CJ Bihor are o datorie de 2,3 miliarde pentru club, încă de anul trecut?
Nu e singura datorie pe care Consiliul Judeţean o are din anul trecut. Sunt datorii acumulate din cauza scăderilor încasărilor şi colectărilor la buget. Au rămas facturi neachitate pentru că Finanţele nu au putut să ne onoreze finanţări. Eu am hotărât că e mult mai important să asigur salariile angajaţiilor, să asigur hrană pentru copiii de la Direcţia pentru Protecţia Copilului, să plătesc „Cornul şi Laptele”, să plătesc dezăpezirile în judeţ şi să nu plătesc FC Bihor. Aşa am hotărât eu!
Aţi afirmat în câteva rânduri că nu vi se potriveşte ca o mănuşă funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Din acest motiv, s-a speculat că aţi fi încercat să obţineţi o funcţie în diplomaţie, pentru a pleca cât mai repede din fruntea CJ Bihor? Cât de adevărate sunt aceste speculaţii?
Aţi spus corect. Sunt speculaţii. Nu vă ascund faptul că mi-aş fi dorit să-mi continui activitatea la Parlamentul European. Este zona în care mă mişc cel mai bine şi cred că am demonstrat acest lucru. Însă faptul că am fost ales preşedinte la CJ Bihor, aceasta mă obligă şi mă determină să fac tot ce pot, în contextul economic şi politic dat, astfel încât judeţul să fie ajutat să meargă înainte cu proiectele sale. Nu ştiu ce va fi după acest mandat însă n-o să plec. Îmi voi duce la îndeplinire până la sfârşit mandatul la şefia Consiliului.
Aţi fost în PDL şi aţi fost exclus. Acum, pare că lucrurile intră pe un traseu asemănător în ceea ce priveşte relaţia dvs. cu PNL, reproşându-vi-se faptul că nu aţi fi destul de ataşat partidului. Având în vedere această istorie destul de zbuciumată în ceea ce priveşte relaţia dvs. cu partidele politice, vă consideraţi a fi incompatibil cu acestea?
Plecarea mea din PD s-a datorat domnului Filip. Eu am spus înainte cu un an ca dânsul să candideze că e interesat de Parlamentul European.
Da, dar excluderea din PD s-a materializat prin lipsa dvs. de la o moţiune de cenzură demarată de PD…
Am fost singurul care mi-am depus candidatura pentru PE în mod oficial şi în termen, subliniez, în termen, dar nu mi s-a dat susţinerea. Pentru că, aşa cum v-am spus, locul era blocat pentru domnul Filip, care nu a avut bărbăţia să spună „da, vreau să plec la Parlamentul Europei”. El nu şi-a depus candidatura în termen. Nu a respectat procedurile statutare. Normal, Bucureştiul nu trebuia să-i ia în discuţie candidatura. E adevărat, n-am venit la moţiunea de cenzură. Însă nu am crezut că mă vor exclude. A fost prima dată când s-a dispus sancţiunea cea mai drastică.
Sunteţi de acord că lucrurile sunt stricate iremediabil între dvs. şi PNL Bihor, cel puţin cu actuala conducere a filialei?
Este foarte interesant. Sunt singurul vinovat pentru toate rezultatele obţinute de PNL Bihor din 2008 încoace. Faptul că la locale PNL Oradea a obţinut 32%, la parlamentare 22%, la europarlamentare 12% nu-i nimeni vinovat! Faptul că s-a putut vedea o diferenţă foarte mare de rezultate între unele primării de la un scrutin la altul nu-i nicio problemă. Însă trebuia decontat într-un fel performanţa slabă din unele locuri şi atunci s-au gândit că n-ar fi rău să pună totul în cârca mea. Nu-i nicio problemă, pot să duc şi mai mult de-atât.
Poate vi se reproşează şi faptul că nu aţi mai capacitat comunitatea penticostală în favoarea PNL, aşa cum s-a întâmplat atunci când aţi candidat dumneavoastră…
Comunitatea evanghelică din Bihor şi din România nu e partid politic. Votează cum vrea şi nimeni nu-i poate impune altceva. Fiecare are toată libertatea de alegere. Aici se face o mare confuzie. Poate că au fost aşteptări, dar nu e problema mea. E foarte adevărat că atunci când comunitatea evanghelică are reprezentanţi care candidează, se mobilizează mai bine. Însă e normal să-i susţii pe cei care cred ca şi tine.
Calin Corpas
Citiți principiile noastre de moderare aici!