-Jurnal bihorean: Debutul unui an e prilej de bilanț, de noi proiecte. Cum se traduce aceasta în lumea afacerilor „patronate” de UNPR și FPB?
– Ioan Lucian: 2018 a fost unul de excepție atât pentru Uniunea Națională a Patronatului Român-UNPR, cât și pentru Federația Patronilor Bihor-FPB. Amândouă organizațiile au avut realizări deosebite. Și dacă ar fi să fac un bilanț al activității de 27 de ani a Federației Patronilor, atunci nu pot să nu remarc faptul că proiectul pentru care am primit recent finanțare pe fonduri transfrontaliere: „Centru integrat pentru dezvoltarea mobilității transfrontaliere prin utilizarea tehnologiilor avansate” va fi ridicat în centrul Oradiei și să subliniez că acesta este o încununare a activității de 27 de ani a celei mai mari organizații patronale din România. Este un proiect care ne propulsează în altă etapă de evoluție: după finalizarea acestui centru, Federația va furniza pentru mediul de afaceri tineri deosebit de bine școliți, învățați în meserii deficitare, pentru această zonă.
-Jb: Există un tablou exact al meseriilor deficitare? Cum l-ați realizat?
-I.L: În cadrul proiectului „Centru integrat pentru dezvoltarea mobilității transfrontaliere prin utilizarea tehnologiilor avansate” am avut avut o echipă de experți formată din reprezentanți ai Federației Patronilor Bihor și ai partenerilor de proiect din Ungaria. Centrul va deservi zona transfrontalieră, adică o populație de 2,5 milioane. Acest studiu privind meseriile deficitare se realizează continuu, se actualizează. În cadrul centrului va fi posibilă, inclusiv, învățarea intensivă a limbilor străine. Totul se va întâmpla după metode avansate și cu o tehnologie ultramodernă, avangardistă, totul se va întâmpla în niște capsule, cu căști, așa cum a gândit-o echipa condusă de colegul nostru Florin Balint, în maniera în care acesta a văzut această tehnologie dezvoltându-se în Japonia.
-J.b. În special, în 2018, am remarcat o prezență constantă și consistentă a Uniunii Naționale a Patronatului Român în plan extern, unele acțiuni fiind de-a dreptul remarcabile…V-ați făcut apoi, în plan intern, un adevărat scop din unificarea mișcării patronale.
-I.L:Dacă am vorbit până acum de FPB, pot să spun, că de cealaltă parte, UNPR a avut, anul trecut, o paletă bogată de realizări. Pe plan intern pot să spun ,fără ezitare, că ne-am consacrat ca lider al coagulării mișcării patronale. Proiectul pe care l-am propus în acest sens este unul de jos în sus, din județe către capitală. Proiectul unificării mișcării patronale este implementat în 18 județe, 117 organizații patronale și corpuri profesionale care au semnat acorduri de parteneriate cu noi în aceste județe. Pot să spun că sunt mândru de faptul că am reușit la nivel de UNPR implementarea modelului din Bihor, prin care organizațiile patronale și asociațiile profesionale au devenit parteneri viabili și serioși pentru orice instituție importantă. Din cele 28 de județe pe care le-am vizitat până în acest moment, în 22 de județe acest model începe să prindă contur. Consiliul Județean Maramureș, Primăria Deva, Consiliul Județean Arad, Prefectura Arad ne-au invitat să le devenim parteneri în realizarea unui proiect pe fonduri europene. Ca să dau doar câteva exemple… CJ Maramureș a lansat apoi o invitație către UNPR pentru a contribui la elaborarea strategiei de dezvoltare a județului.
-J.b: „Modelul Bihor” în ceea ce privește activitatea organizațiilor patronale chiar pare să fi convins…
-I.L: Lista celor care își doresc parteneriate cu noi continuă cu Primăria Deva, care ne-a cerut sprijinul în a identifica finanțări pe fonduri europene pentru dezvoltarea turismului, a agriculturii și industriei. Prefectura Arad ne-a solicitat parteneriat pentru a realiza un centru integrat de prevenire a calamităților, iar vicepreședintele CJ Arad este foarte interesat să creăm un centru ca cel de la Oradea și la Arad. Toate aceste exemple sunt dovadă că am promovat ceea ce s-a făcut bine în Bihor, bazându-ne în continuare pe deschiderea instituțiilor din Bihor către mediul de afaceri și către cel profesional.
-J.b: Și acum să punem lupa pe activitatea derulată în plan internațional, care prin prisma obiectivelor pare una cu obiective extrem de ambițioase.
-I.L. În plan internațional, UNPR este cea mai activă reprezentare a mediului de afaceri din România, după Camera de Comerț și Industrie a României, în deschiderea către piețele europene, către piețele lumii, în general. Și ca să discutăm concret, spre exemplu în februarie 2018, la inițiativa noastră, cele mai mari confederații patronale din Polonia, Ungaria, Slovacia au semnat la Cluj-Napoca, împreună cu UNPR, documentul de constituire a unei confederații patronale a țărilor Est-Europene. Această confederație oferă o plajă relațională de business pentru aproximativ 55.000 firme.În aprilie 2018, la Berlin, am semnat un parteneriat cu cea mai mare confederație patronală din Germania și prima activitate comună a fost în domeniul textilelor la care au participat 12 firme din România și 40 de firme din Germania. În august, o delegație a UNPR, în cadrul unei misiuni economice la Chișinău, s-a întâlnit cu primul-ministru din Moldova și cu ministrul Economiei. Ca urmare a acestei întâlniri, o delegație de experți a UNPR a fost invitată, în noiembrie, la Chișinău, pentru a pune bazele unui parteneriat cu Ministerul Economiei, cu Universitatea de Stat pentru realizarea unui hub IT. Din acest an, UNPR are reprezentanță la Shanghai, iar vicepreședintele Florin Balint este și vcepreședinte al Camerei Bilaterale Japonia-România. UNPR a depus apoi proiectul prin care parteneri din cinci țări și-au propus monitorizarea calității apelor din râurile ce se revarsă în fluviile europene.
-J.b: Ați reușit să deveniți o mică uzină de proiecte care capătă finanțare pe fonduri transfrontaliere.
-I.L: În urmă cu câteva zile, am primit vestea că pe fondurile transfrontaliere cu Serbia un proiect de 1,6 milioane de euro a fost declarat câștigător. Este vorba despre un proiect care presupune construirea unui centru de prevenire a calamităților naturale folosind cele mai avansate tehnologii. Parteneri în acest proiect ne sunt ISU Timiș și Facultatea de Mediu.
-J.b: Vă propun să trecem în alt registru. Cum a fost primită la vârful UNPR decizia de a majora salariul minim?
-I.L: Resimțim profund lipsa dialogului real cu forul decizional, cu Parlamentul, cu Guvernul. Hotărârea legată de salariul minim, impozitarea la part-time și slaba susținere a internaționalizării firmelor românești sunt situații care ne-au determinat să potențăm acțiunea de coagulare a mișcărilor patronale și profesionale.
-J.b: Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
Citiți principiile noastre de moderare aici!