Crina Dobocan: Erau necesare aceste modificări?

[eadvert]

Ioana Butaru: Da, era necesar un astfel de statut, pentru că anul școlar 2023-2024 este unul marcat de schimbări legislative majore. Vorbim de Legea învățământului preuniversitar, care, în iulie 2023, a fost modificată pentru prima dată în 12 ani. În acest context, vorbim și de legislația subsecventă, care, implicit, trebuie la rândul ei să fie adaptată noii Legi a Educației. Ne referim aici în special la Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, Statutul Elevului și Regulamentul de organizare și funcționare a CNE.

Statutul Elevului a fost la vremea lui, adică în 2016, când a fost adoptat prin OMENCȘ 4742, o reușită istorică pentru elevii români și structura noastră. Atunci, pentru prima dată într-un învățământ care suferă de atât de multe hibe, elevii aveau un act normativ concret, palpabil care reglementa drepturile și obligațiile lor. Era o garanție că noi, ca beneficiari primari ai educației, suntem protejați, auziți, ascultați și respectați. Mai mult decât atât, Statutul Elevului însemna echitate, pentru că nu mai lăsa loc interpretărilor sau abuzurilor din școli de niciun fel… sau așa ar fi trebuit. Însă de-a lungul anilor, legislația s-a schimbat într-un ritm alarmant (cum s-a schimbat de altfel și structura școlară, bursele, transportul, acordarea feedback-ului), iar multe acte normative nu au reușit să țină pasul. Ca urmare, acestea nu mai erau actuale ori nu se mai pliau pe nevoile și realitățile din învățământ.

Consiliul Elevilor, prin substructurile sale (cum suntem și noi, Consiliul Județean al Elevilor Bihor), lansează anual un raport (RISEN/RISEJ) prin care se urmărește situația de la nivel național, respectiv județean, în ceea ce privește respectarea Statutului Elevului. Raportul este radiografia a zeci de mii de vrăspunsuri la consultările noastre cu elevii pe care îi reprezentăm. Din păcate, din analiza noastră, în fiecare an observăm trenduri mai degrabă descendente decât ascendente, atunci când vine vorba de respectarea acestui statut, cum ar fi la dreptul elevilor majori de a părăsi incinta școlii, dreptul de a contesta rezultatele lucrărilor scrise, de a nu fi folosită absența ca mijloc de coerciție, de a nu fi sancționat pentru nepurtarea uniformei și nu numai. Schimbarea era imperioasă și pentru Statutul Elevului, după 7 ani de la intrarea în vigoare.

Astfel, adoptarea noii Legi a Educației Naționale ne-a oferit prilejul de a propune o nouă formă a Statutului Elevului, pentru care am lucrat în ședințe fizice ore întregi la București și Ploiești în luna decembrie și ianuarie, alături de colegii noștri din CJE-urile din toată țară. Ne doream ca forma finală să fie una reprezentativă pentru toți elevii, dar și una care să nu impună dificultăți pe viitor în ceea ce privește aplicarea ei. Schimbări legislative vor mai fi (să nu uităm că 2024 este cel mai mare an electoral din istorie și unul crucial pentru scena politică din România), iar Statutul Elevului cu siguranță nu va mai cunoaște alte modificări în viitorul apropiat. Așa că propunerile noastre sunt aplicate, minuțioase, respectând vocea elevilor din bănci care au răspuns la consultările noastre și și-au exprimate nevoile și doleanțele.

C.D.: Ce modificări aduce noul statut?

I.B.: Aduce modificări, mai ales pe partea de incluziune. Sunt foarte multe propuneri ce țin de ajutarea elevilor cu cerințe educaționale speciale, de obligativitatea școlilor de a garanta produse de igienă feminină în școli și multe alte propuneri de genul acesta, care în vechea formă nu existau deloc.

C.D.: Dintre propunerile pe care le-ați făcut, care crezi că este cea mai importantă pentru voi, elevii?

I.B.: Aș spune o propunere pe care am făcut-o chiar noi, cei de la Bihor, la ședințele naționale care au avut loc anul acesta școlar, în lunile decembrie și ianuarie. Noi am propus ca școlile să asigure, pe lângă baza materială care era obligatorie și prin ROFUIP, fie niște automate, fie să se reînnoiască contractele cu operatorii care furnizau materiale în școli prin chioșcuri. Pentru că este absurd să pretinzi unor copii și adolescenți să stea câte 6-7 ore pe zi fără să poată să acceseze mâncare, apă, pentru că tu, ca elev minor, nu ai voie să ieși din școală. Doar elevii majori pot părăsi incinta.

C.D.: Vlad Sas, tu ești membru în Biroul executiv al Consiliului Județean al Elevilor Bihor. Spune-mi care a fost o altă propunere pe care ați adus-o voi, pentru a îmbunătăți acest statut?

V.S.: Altă propunere care a fost adusă din partea noastră este ca diriginții să aibă obligația de a prezenta statutul tuturor elevilor la orele de dirigenție, alături de un reprezentant din partea Consiliului Județean al Elevilor.

Și măsura aceasta vine din dorința de a promova cât mai mult statutul elevilor. Chiar dacă noi avem o vizibilitate foarte mare în mediul online, nu toți elevii ajung să afle despre statutul lor și despre ceea ce facem noi. Cred că, dacă li s-ar prezenta aceste lucruri elevilor, ar crește gradul de conștientizare al drepturilor și obligațiilor pe care le au. În acest mod i-am putea face mai familiari cu structura pe care o avem noi, iar în cazul în care au nevoie de ajutor, să poată să ne contacteze mai ușor pentru a-i ajuta în orice situație.

C.D.: Darius Galea este secretar executiv în cadrul Consiliului Județean al Elevilor Bihor și ne vorbește despre o propunere foarte interesantă pentru cei mici în noul statut al elevilor.

D.G.: Da, o dată cu noua Lege a Educației s-a introdus obligativitatea școlilor de a avea în componență un Consiliul Școlar al Elevilor Juniori, iar noi am decis să propunem adaptarea statutului elevilor în conformitate cu legea nou adoptată, prin obligativitatea și/sau dreptul elevilor de a participa și în cadrul gimnaziului într-un astfel de consiliu.

C.D.: Este doar pentru copiii din gimnaziu sau și pentru cei din ciclul primar?

D.G.: Doar pentru cei din ciclul gimnazial.

C.D.: Și ce înseamnă acest consiliu al lor? Este un stat în stat sau este ceva diferit?

D.G.: Nu aș spune că este stat în stat. Este practic sub îndrumarea Consiliului Școlar al Elevilor, al celor de la liceu. Practic, are ca scop conștientizarea elevilor mai mici de la gimnaziu de importanța reprezentativității pe care o pot avea și ei la rândul lor în școală, mai ales atunci când vor ajunge în ciclul liceal și vor putea să se implice propriu-zis în Consiliul Școlar al Elevilor.

C.D.: Care sunt clasele care pot să facă parte din acest Consiliu?

D.G.: Fiecare clasă își va desemna câte un reprezentant, iar din biroul executiv vor putea face parte elevii din clasele a VII-a și a VIII-a.

C.D.: Pentru ca măsurile să nu fie atât de drastice pentru unii elevi care încalcă regulile școlii, Consiliul Național al Elevilor a propus ca aceștia să beneficieze de terapie. Zena Pop-Cohuț este vicepreședinte în Consiliul Județean al Elevilor Bihor și ne explică cum se va întâmpla acest lucru.

Z.P.C.: Se dorește să se introducă obligativitatea ca elevii sancționați să beneficieze gratuit de ore de psihoterapie, de intervenție psihologică și activități remediale, pentru a se pune un accent mai mult pe prevenire în încălcarea regulamentului și pentru a-I ajuta pe elevi să conștientizeze că au greșit, înainte de a se lua măsuri mai grave, care pot să-i afecteze în toată cariera lor.

C.D.: Cum se va întâmpla această consiliere?

Z.P.C.: Această terapie ar avea loc în timpul orelor de curs. Cu alte cuvinte, în timp ce ceilalți elevi participă la ore, elevii sancționați vor avea parte de ore de psihoterapie cu psihologul școlii sau consilierul educativ. Noi reprezentăm toți elevii și această măsură ar avea un impact real asupra vieții acestora.

C.D.: Un alt vicepreședinte în Consiliul Județean al Elevilor Bihor este Ștefan Matei. El ne vorbește despre impactul acestor propuneri asupra elevilor.

Ștefan Matei: Suntem de părere că aceste modificări vor oferi elevilor un mediu mult mai ferm, mai incluziv, mai bun din toate punctele de vedere.

Pentru că prin aceste modificări am încercat să abordăm toate subiectele sau toate minusurile care existau. Noi, CJE Bihor, suntem de părere că propunerile sunt destul de clare, concrete, viabile și acoperă golurile care existau în vechiul statut al elevilor.

C.D.: De când va intra în vigoare acest nou statut?

I.B.: Din informațiile pe care le avem de la Consisiul Național al Elevilor, noul statut va trebui să intre în vigoare la sfârșitul lunii februarie sau cel târziu la începutul lunii martie. Trebuie să recunoaștem și să ne mândrim chiar cu faptul că am reușit (noi, structurile județene, alături de Consiliul Național al Elevilor) să venim cu propuneri și să redactăm noua formă, pentru că, prin propunerile noastre și prin efortul nostru colectiv, reușim să ducem la bun sfârșit misiunea noastră, aceea de a reprezenta toți elevii din România.

Statutul Elevului poate fi modificat prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național al Elevilor și a asociațiilor reprezentative ale acestora.

Modificări:

• obligativitatea diriginților de a prezenta SE la o oră de dirigenție, alături de un reprezentant din CJE

• introducerea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), prin care elevii au o opțiune în plus de a alege ce materii studiază (cel puțin 1/3 opțiuni)

• sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES), prin materiale școlare adaptate

• măsuri de igienă în școli (care deja se specifică în ROFUIP ca obligativitate a UÎP de a asigura toate materialele necesare, însă am adăugat produsele de igienă feminină, pentru că este important să conștientizăm și să progresăm și pe acest plan, al egalității de gen în școli

• Programul „Școala din spital” – prin procese individualizate de învățare
• Introducerea dreptului de a avea acces gratuit la baza materială a UÎP (cabinete, laboratoare, internet etc.)

• Introducerea obligației ca elevii sancționați să beneficieze gratuit de consiliere, intervenție psihologică și psihoterapie, activități remediale – accentul pe prevenire
• Protecția datelor cu caracter personal
• Revizuirea Metodologiei CA (reintroducerea pentru profilul tehnologic)
• OME pt organizarea CȘE Jr, obligatoriu prin LEN
• Corelarea cu LEN prin definirea sau redefinirea costului standard/elev, pe transport, burse, feedback, incluziune, portofoliul elevului