JB: Recent, dvs. personal şi consilierii locali PSD v-aţi opus proiectului primarului Ilie Bolojan, de mutare a Muzeului Ţării Crişurilor în Cetate. În aceste condiţii, când estimaţi că va putea fi inaugurat Muzeul în noul sediu, din clădirea fostei Garnizoane?
I.M. După toate discuţiile pe care le-am avut cu Direcţia Tehnică a CJ Bihor şi cu proiectantul Muzeului, precum şi cu conducerea Muzeului, s-a făcut un grafic ca anul viitor, până la jumătatea anului, să inaugurăm Muzeul. Ceea ce ar însemna că s-ar termina toată partea de laboratoare, depozite şi birouri din Muzeu, plus amenajarea a două secţii. Ar fi un Muzeu funcţional, cu demisolul, parterul şi etajul I ocupate. Vrem să mutăm totul din actuala clădire a Muzeului, ca să nu mai plătim chirie, plus sălile de expoziţii temporare şi sala de festivităţi, iar la etajul I se vor amenaja secţiile de ştiinţele naturii şi de istorie, până la Evul Mediu, inclusiv.
JB: Resimţiţi responsabilitatea de a da o faţă nouă Muzeului?
I.M.: Sigur că da. Mai mult, după gestul făcut, de a insista ca Muzeul să rămână pe locul unde fusese proiectat să se mute, în clădirea fostei Garnizoane, doresc să mă implic şi voi insista, chiar dacă deocamdată nu am în atribuţii directe, să urmăresc modul în care se realizează lucrările acolo. Prin ceea ce fac în Consiliul Judeţean, urmăresc ca într-un an să ne mutăm. O parte a fondurilor necesare sunt deja prinse în buget. Anul viitor vom termina partea de construcţii în toată clădirea, inclusiv etajele II şi III şi după aceea se încearcă accesarea de fonduri europene, 3,5 – 4 milioane euro, pentru partea de amenajare a restului de clădire de la etajele II şi III pentru activitatea de Muzeu. Noi, PSD, am găsit această problemă la Muzeu şi vrem s-o rezolvăm. Ne dorim un obiectiv turistic şi de cultură care să aibă foarte puţini concurenţi în România.
JB: Primarul Oradiei punea problema costurilor de întreţinere ale Muzeului, pe care Consiliul Judeţean nu şi le-ar permite. Dvs. cum vedeţi această problemă a costurilor?
I.M: Un Muzeu care nu va avea concurent pe o rază de câteva sute de kilometri, în primul rând va avea vizitatori. Prin ceea ce ne-a prezentat conducerea Muzeului, prin programele pe care ni le-au arătat, va fi vizitat, cu siguranţă. Cum a fost vizitat şi săptămâna trecută. Va fi un muzeu viu, dinamic, al secolului în care trăim. Apoi, nu vom mai plăti chirie la Episcopia Romano-Catolică, iar instalaţiile de lumini vor fi cu economizoare, vor fi LED-uri. Instalaţia de încălzire este cu agent primar. Nu vedem de unde ar fi acele costuri atât de mari. Acestea nu vor fi mai mari, după estimările noastre, decât costurile pe care le avem astăzi cu un muzeu care nu există. Adică circa 180.000 de euro pe an.
JB: Vine o perioadă crucială pentru dezvoltarea judeţului Bihor. CJ Bihor are deja semnate contracte pentru modernizarea pistei Aeroportului, pentru proiectul judeţean de management integrat al deşeurilor, drumul Marghita – Tăşnad, instalaţia de producere a curentului electric prin biomasă de la Săcueni. Este în stare Consiliul Judeţean să ducă la bun sfârşit aceste proiecte?
I.M.: De dus la bun sfârşit este în stare. Sigur, este loc de mai bine. Să le luăm pe rând: la Aeroport, licitaţia este în curs de derulare. Sper să nu dureze mult partea de contestaţii şi undeva în luna iulie să înceapă lucrările, astfel încât până anul viitor să fie gata pista pe care să poată ateriza toate tipurile de avioane. În paralel, există acea Hotărâre de CJ ca, împreună cu Primăria, să oferim acele facilităţi operatorilor aerieni pentru ca aceştia să decoleze de la Oradea. În privinţa proiectului de producere a energiei pe biomasă, deja s-a finalizat partea de proiectare a instalaţiilor şi construcţiilor. Urmează licitaţia pentru execuţie, iar anul viitor, în luna iunie, ar trebui să finalizăm această lucrare.
În privinţa proiectului privind deşeurile, au fost nişte întârzieri din cauza unor vieţuitoare din zona Valea lui Mihai, însă s-au depăşit, iar acum se lucrează la licitaţie. Drumul Marghita – Tăşnad este important pentru cei din zonă. Drumul va face legătura şi cu Autostrada. Licitaţia s-a încheiat acolo, aşteptăm avizele de la ADRNV şi minister pentru a porni lucrările.
JB: Sunteţi direct implicat în proiectul pe biomasă, ca preşedinte al Agenţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru acest proiect. De ce se face acest proiect?
I.M.: Curentul electric ce se va produce acolo va scădea din cheltuielile celor trei participanţi cu curentul electric – CJ Bihor, primăriile din Săcueni şi Diosig – iar într-o a doua etapă va genera şi venituri suplimentare.
JB: Sunteţi mulţumit de felul în care arată organigrama CJB?
I.M.: Aici am constatat că anumite sincope în activitatea CJ Bihor sunt cauzate şi de disfuncţionalităţile ce pornesc de la organigrama instituţiei. Spre exemplu, la Direcţia Tehnică nu există niciun serviciu în subordinea directorului şi atunci, practic, directorul este cel care trebuie să discute direct cu anumite persoane de execuţie şi poartă toată răspunderea întregului proces. Din cauza aceasta, multe se blochează şi sunt întârzieri. Directorul Cheşeli nu are directori adjuncţi şi nici şefi de servicii. Astfel, neavând cui să delege din atribuţii, se întârzie. Nu pentru că directorul tehnic nu ar fi bun, pentru că eu chiar îl susţin, ci din cauza acestei organigrame. Lucrez în acest moment la o organigramă pe care o s-o discut cu preşedintele Popa Cornel şi cu vicepreşedintele Kiss şi vom încerca să ajungem la un numitor comun. Eu cred că în luna iunie vom veni cu altă organigramă şi vom stabili dacă avem sau nu atribuţii. În funcţie de asta, vom vedea dacă mai putem colabora şi pe viitor.
JB: În comparaţie cu Primăria Oradea, Consiliul Judeţean pare că se mişcă mai lent. Este justificată această impresie şi cum vă propuneţi s-o schimbaţi?
I.M.: Impresia nu este 100% justificată. Cred că trebuie să ne vedem fiecare de problemele noastre şi problemele comune să le discutăm. Multe dintre activităţile CJ Bihor nu se văd: în municipiul Oradea, Consiliul Judeţean ţine tot actul de cultură. Orădenii se duc la Teatru, la Filarmonică, la Muzeu, la Bibliotecă. Toate acestea sunt în subordinea CJ Bihor care, din bugetul său, le susţine. Consiliul Judeţean le susţine, nu Primăria, chiar dacă municipalitatea ar trebui să aibă un rol aici. Apoi, toate realizările din judeţ, investiţiile pe drumurile judeţene sunt în sarcina CJ. Sigur, când ai un areal mic şi ai asfaltat 100 de metri, ştiu toţi orădenii că s-a asfaltat strada X. Când s-au asfaltat kilometri în judeţ, ştiu mai puţini. Dar se fac. Viteza cu care se întâmplă unele lucruri, în schimb, nu mă mulţumeşte. Şi nici pe preşedintele Popa. Dar încercăm să îmbunătăţim.
JB: Colaborarea CJ Bihor – Primăria Oradea suferă. Declaraţiile primarului Bolojan din ultima perioadă arată o distanţare a edilului-şef vizavi de strategia Consiliului Judeţean, deoarece aceasta nu ar include Zona Metropolitană Oradea. Oradea trebuie să se dezvolte singură sau CJB trebuie să prioritizeze Oradea?
I.M.: Noi nu considerăm că Primăria Oradea trebuie să se bazeze doar pe ea însăşi. Drept urmare, în acest an Primăria Oradea a primit de la CJ 31 de miliarde, din cote defalcate. Niciodată nu a mai primit această sumă. Sunt bani care s-au dat, deşi puteau fi daţi la zece primării de comune, ce se bucurau foarte multe de banii aceia. Sigur, nu mi se pare corect nici ca toate obiectivele Consiliului Judeţean să fie legate doar de Oradea. Sunt, totuşi, de acord, cu anumite proiecte ale primarului Ilie Bolojan şi le susţin la Guvern. De pildă, pasajele peste Centură, care au fost prezentate şi sunt susţinute în Guvern sau podul Densuşianu, la care vor porni lucrările. La fel, un drum care să ne ducă mai repede de la Autostradă la Aeroportul Oradea este foarte important. Şi acest drum îl vom susţine, într-o formă puţin modificată faţă de ce ne-a propus domnul primar Bolojan. Nu susţin, în schimb, acel drum cu două benzi, care să plece de la Calea Sântandreiului şi să ocolească Nojorid, Sânmartin, Oşorhei, pentru că, după 2018, când va fi gata Autostrada până la Bucureşti, nu ştiu cine va mai circula pe acel drum.
JB: Ce face Guvernul Ponta pentru Oradea şi Bihor?
I.M.: Guvernul face pentru Bihor ce i se cere. S-au transferat terenurile de la Ministerul Apărării către municipiul Oradea şi am fost de acord ca suprafaţa cea mai mare să treacă la Consiliul Local pentru parc industrial şi diferenţa să treacă la CJ Bihor, pentru extinderea Aeroportului. Apoi, s-au alocat în acest an 22 de milioane de lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, ce vor putea fi suplimentaţi. Apoi, este vorba despre finalizarea Centurii, cu ieşire spre Oşorhei, realizarea pasajelor de pe aceasta, realizarea Autostrăzii Transilvania, precum şi cofinanţările asigurate cum este, de pildă, drumul Marghita – Tăşnad.
JB: Care sunt obiectivele PSD Bihor pentru 2016, la modul concret?
I.M.: Ne dorim să câştigăm cel puţin unul dintre obiectivele noastre principale: Primăria Oradea sau Consiliul Judeţean şi sunt convins că, sprijinind nu doar primăriile ce au primari PSD vom reuşi să câştigăm încrederea bihorenilor. Chiar dacă unii spun că ardelenii şi bihorenii votează cu dreapta, eu cred că este bine ca dacă ne dorim să avem autostrăzi, drumuri, şcoli, cămine culturale, muzee, apă, canalizare, bihorenii să ţină ştampila în mâna dreaptă, în cabina de vot, dar să voteze PSD. Pentru că numai astfel se pot realiza aceste lucruri. Cât timp PSD a condus Guvernul, în 2000 – 2004, s-au început obiective de investiţii majore în România. Când am plecat de la guvernare, s-au blocat toate. S-au reluat de către Guvernul Ponta, cu bani puşi în buget. Ca să terminăm Autostrada Transilvania, trebuie să rămânem la guvernare. Toţi ceilalţi au spus că au specialişti, dar când au fost acolo, au blocat investiţiile.
JB: De ce sunt importante alegerile europene?
I.M.: Pentru că de la Bruxelles se stabileşte strategia pentru întreaga Europă. De la Bruxelles se stabilesc câţi bani vin sub formă de ajutor pentru investiţiile din fiecare ţară membră şi am văzut că atunci când Parlamentul European a fost condus de popularii europeni, România a fost într-un con de umbră. A fost mai important să îl apere pe preşedintele României şi mai puţin să aloce fonduri pentru ţara noastră. România are alocat 1.000 de euro pe cap de român din fonduri europene, în timp ce pentru celelalte ţări din Europa s-au alocat câte 2.000 de euro/cap de locuitor. Şi asta în urma negocierilor dintre Traian Băsescu şi popularii europeni, cei care au condus şi sper să nu mai conducă Parlamentul European. Sper ca românii să participe la vot, pe 25 mai şi alianţa PSD-PC-UNPR să câştige, să dea 16 parlamentari europeni iar mai departe, socialiştii europeni să câştige conducerea PE şi a Comisiei Europene.
JB: Îl susţineţi, împreună cu PSD Bihor, pe Victor Ponta în cursa pentru Preşedinţia României?
I.M.: Da. Am de gând ca, la întâlnirea pe care o vom avea cu Victor Ponta la Oradea, joi, să îi cer, în numele colegilor din PSD Bihor, să candideze la Preşedinţie şi să o câştigăm. Cred că Victor Ponta va fi un preşedinte care va lupta pentru România, care nu va avea nevoie să ceară ajutor la Bruxelles pentru el şi apropiaţii lui. Un preşedinte care va respecta Constituţia şi legile ţării şi îi va uni, nu îi va dezbina pe români.
Citiți principiile noastre de moderare aici!