Jurnal bihorean: Cum apreciaţi eliminarea impozitului minim de către Guvern?
Ovidiu Nicolescu: Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) este foarte bucuros de această eliminare. Am fost de la început împotriva introducerii acestui impozit şi am anticipat că cel puţin 50.000 – 60.000 de firme vor da faliment din cauza impozitului minim, dar cifra a fost mult mai mare, circa 100.000 de firme. Eliminarea impozitului minim este benefică din cel puţin patru puncte de vedere: În primul rând se va stopa falimentul şi suspendările de firme. În al doilea rând, dispare un motiv de închidere a firmelor, dispare o sursă de generare a şomajului. Aceste firme, aşa amărâte cum sunt tot mai plătes cun TVA, un impozit pe clădire, ceea ce înseamnă o sursă de venit la buget. Al treilea element: desfiinţarea impozitului minim va duce la înfiinţarea de noi firme. Este un element care se va reflecta în creşterea natalităţii firmelor. În al patrulea rând, este un semnal pentru mediul de afaceri. Pe de altă parte, nu se mai încurajează economia gri. Pentru că multe din firmele care s-au desfiinţat din cauza impozitului minim, unele totuşi mai funcţionează.
JB: Introducerea unui nou tip de impozit de la anul, va fi benefică pentru IMM-urile din România?
O.N.: Aici problema trebuie abordată din mai multe puncte de vedere. În primul rând în perioadă de criză cum e în România, şi nu există nici un element care să ne anunţe că am ieşit din criză, toţi specialiştii se pronunţă că nu trebuie mărită fiscalitatea. Pentru că orice mărire de fiscalitate în perioadă de criză, înseamnă adâncirea crizei. Înseamnă că anumite firme le descurajezi, le decapitalizezi, le iei din resurse. Deci, ca principiiu nu trebuie introdus un nou impozit.
Dacă totuşi se introduce, acest impozit forfetar, el ar trebui introdus pe baza unor analize temeinice, în primul rând în sectoarele unde avem mare evaziune fiscală. Evaziune fiscală mare avem în domeniul tutunului. Dacă de uităm la firmele naţionale care produc tutun, rata lor de rentabilitate este de 1%. În toată lumea, tutunul are o rentabilitate de zeci de procente. Ori ele ar trebui să aibă rentabilitate mai mare pentru că plătesc salarii mai mici. O altă zonă cu evaziune fiscală este cea a alcoolului. Domeniul petrolului produce, de asemenea, evaziune fiscală. Domeniul marilor magazine, de asemenea. Au încasări foarte mari, dar foarte puţini bani rămân în România şi ucid zeci de magazine mici. Deci noul impozit ar trebui aplicat în zonele cu evaziune fiscală şi în cele în care rentabilitatea în România este foarte mică, nu la firmele mici.
JB. Credeţi că taxa pe valoarea adăugată nu trebuia majorată?
O:N.: Vreau să vă spun că varianta propusă de preşedinte era mai bună. Creşterea TVA a fost cea mai proastă măsură, pentru că a avut nişte efecte devastatoare. Majorarea TVA a însemnat în primul rând mărirea preţurilor la produse şi servicii. A afectat pe toată lumea şi în primul rând pe oamenii cu venituri reduse. În al doilea rând, creşterea TVA a însemnat decapitalizarea firmelor. Mărirea TVA a mai însemnat diminuarea pieţei interne. A crescut preţul produselor. Populaţia şi firmele au consumat mai puţin, ceea ce duce la scăderea PIB şi mărirea inflaţiei. Inflaţia este cel mai mare duşman al productivităţii. A fost cea mai proastă măsură care se putea lua dintre toate, dar a fost o măsură luată în condiţii de disperare, pentru că noi acuma plătim greşelile imense făcute de guvernările trecute. Atunci când se măresc salariile şi pensiile mai mult decât creşte productivitatea se ajunge aici.
În paralel a avut loc o amplificare peste măsură a administraţiei. România este ţara cu cel mai mare procent din populaţie ocupată în administraţie din Europa. Toată lumea şi-a băgat acoliţii politici în administraţie. În plus în acest domeniu salariile sunt cele mai mari.
JB: Reducerea impozitului pe profit ar fi benefică în acest moment?
O.N.: Orice reducere este bună, dar în aceste condiţii noi am propune altceva, eliminarea impozitului pe profitul reinvestit. România are nevoie de investiţii pentru a ieşi din criză. Atunci hai să elimină impozitul pe profitul reinvestit, pentru ca acele firme care mai au profit, să le stimulăm ca banii pe care-i au să-i bage în firmă. Să nu-i ducă în insulele Canare sau în Cipru. Eliminarea impozitului pe profitul reinvestit în toate activele productive.
JB: Credeţi că România a atins apogeul crizei?
O.N.: CNIPMMR a făcut o investigaţie pe un eşantion de 1.450 de IMM, în lunile martie şi aprilie şi după opinia a 75% dintre respondenţi, vârful crizei este anul 2010. 20% au zis că vârful crizei va fi în 2011. Dar aceasta a fost făcută în martie-aprilie, când nu am avut această reducere de salarii. Părerea mea este că vârful crizei va fi în ultimele luni ale anului 2010 şi primele luni ale lui 2011. Va fi momentul în care se vor aplica toate reducerile de pensii şi salarii. Un lucru foarte bun care ne va ajuta să ieşim din criză este faptul că economia europeană a început să meargă.
JB: Care sectoare îşi vor reveni primele din criză?
O.N.: Cele legate de piaţa externă. În special sectoarele industriale. Îşi vor reveni şi sectoarele care oferă bunuri de larg consum. Pentru că aici este diminuarea cea mai mică. Sigur, dacă Guvernul ar aplica măsurile pe care le recomandă anumite grupuri de specialişti vizavi de restructurarea infrastructurii şi abordării fondurillor structurale, atunci un alt segment care ar putea să-şi revină sunt construcţiile.
JB: Cum apreciaţi valoarea taxelor pe care le plătesc firmele către stat?
O.N.: Depinde cum abordăm problema. Dacă bordăm la nivel european, taxele şi impozitele, exceptând cele de asigurări sociale, sunt aproape de nivel european. Aceasta a fost una dintre explicaţiile pentru care în ultimii ani am avut multe investiţii străine. Foarte mari sunt la noi contribuţiile pentru asigurări sociale, printre cele mai mari din Europa. Soluţia este de a scoate la iveală economia gri. Toată lumea ştie că în România cel puţin un milion de oameni lucrează la negru. Dacă numai jumătate dintre aceştia ar plăti contribuţiile pentru asigurări sociale, asta ar însemna o creştere a veniturilor din aceste contribuţii cu 12%. Exact gaura care este la pensii şi la sănătate. Deci, aici trebuia să se lucreze la mărirea bazei de impozitare, nu la mărirea taxelor. Dar din păcate medicii sunt foarte corupţi, direcţiile financiare nu ştiu pe cine controlează că pe ăştia nu-i controlează.
JB: Cum ar putea fi impozitaţi cei care muncesc la negru?
O.N.: Eu vă dau un exemplu pe care l-a dat domnul Mintaş în urmă cu câţiva ani. Domnul Vlădescu, pe atunci ministru al Finanţelor în Guvernul Tăriceanu, m-a chemat la el să ne sfătuim. L-am luat pe domnul Mintaş cu mine. Ne-a zis că vrea să combată evaziunea fiscală. Mintaş a venit cu ideea să fie impozitate toate vilele pe care nu sunt documente, cu 10-15%. Multe dintre vile sunt făcute la negru. I-am spus că sunt 100.000 de vile în valoare de 100.000 de euro, deşi în România sunt mult mai multe mult mai scumpe, şi să le pună un impozit de 15%. Rezultă un miliard şi jumătate de euro. Dar nimeni nu are curajul să aplice aceste măsuri din cauza clientelei politice. Îi aplici şi deputatului, şi secretarului, poate trebuie să-ţi aplici şi ţie. Sunt soluţii pentru combaterea evaziunii, numai să se vrea. Dacă cheamă din toate domeniile oamenii corecţi, că ei ştiu cei mai bine. Ăştia care lucrează corect îţi spun ce să faci.
JB: Aţi cerut modificarea Codului Muncii?
O.N.: Codului muncii din România este în primul rând asimetric. Are foarte multe obligaţii pentru patroni şi foarte puţine obligaţii pentru angajat. Datorită acestui fapt, nu poţi să disciplinezi resursa umană şi se alimentează munca la negru. Dacă ai angajat un om e foarte greu să-l dai afară.
În al doilea rând, trebuie să flexibilizăm raporturile de muncă. Trebuie să poţi să angajezi şi să dezangajezi rapid. În străinătate sunt opt tipuri de contracte de muncă. La noi sunt numai două.
S-a ajuns în situaţia de a se angaja portar pe drepturi de autor. Codul muncii nu-mi permite să-l angajez cu două ore şi s-a ajuns în situaţia asta.
JB: Care este poziţia dumneavoastră vizavi de proiectul Roşia Montana?
O.N.: În România avem nevoie de investiţii. Orice investiţie majoră în România este binevenită. Proiectul de la Roşia Montana este un proiect ce trebuie încurajat. Acest proiect înseamnă o investiţie majoră de miliarde de euro care va genera venituri suplimentare la bugetul statului şi mii de locuri de muncă. Oponenţii proiectului au ridicat trei categorii de probleme: de natură economică, de natură ecologică şi de natură culturală. Problema de natură economică este că statul primeşte prea puţin. Păi să ceară mai mult. Argumentul ecologic. O tehnologie de acelaşi tip, mai puţin modernă, se practică în Spania şi Norvegia şi nu a fost nici o problemă. Argumentul de natură culturală. În proiect se prevăd câteva milioane de euro pentru a amenaja o galerie din epoca romană pentru a putea fi vizitată. Are Guvernul posibilitatea de a băga câteva milioane de euro pentru a face aşa ceva? Nu. Deci ai avantaj economic, social şi cultural, iar din punct de vedere ecologic nu există nici un pericol. Mai este încă un avantaj. Orice proiect mare de acest gen în România, prin mimetism, mai atrage şi alte firme mari din străinătate.
DAN BIRTA
Citiți principiile noastre de moderare aici!