Pentru viitorul mandat, Pavel își propune instituirea unui salariu minim la nivel european. Eurodeputatul indică faptul că, refuzuri precum cel al Olandei privind intrarea României în Schengen are, de fapt, la bază o motivație economică.
JURNAL BIHOREAN: Ce vă propuneți în viitorul mandat de europarlamentar?
EMILIAN PAVEL: Îmi doresc ca fiecare cetățean european să fie beneficiarul unui număr unic european de identificare, astfel încât indiferent unde un cetățean muncește în Europa, să fie protejat social, atât în fața potențialelor abuzuri, atât din partea angajatorilor, cât și din partea instituțiilor de control din țara respectivă.
În egală măsură, îmi doresc să înaintăm în privința dosarului pentru coordonarea sistemelor sociale, util pentru cetățenii care au stagii de cotizare în mai multe state. Îmi doresc, desigur, și eliminarea MCV, și aderarea la Schengen. Nu o aderare în etape, ci o aderare completă.
JURNAL BIHOREAN: Cum credeți că ar trebui să arate relația României, dar și a UE, cu Rusia?
EMILIAN PAVEL: La nivel european nu există coerență în privința politicii externe. Pe de o parte, avem sancțiuni aplicate Rusiei de către toate cele 28 de state membre, dar avem și gazoductul Nordstream 2, un proiect bilateral ruso-german, care poate înseamna dependență de gazul rusesc. Pe noi, est-europenii, ne afectează economic sancțiunile impuse Rusiei mult mai mult decât sunt afectați vest-europenii.
Paradoxal este că, de fapt, schimburile comerciale între țările puternice din UE sau SUA cu Rusia sunt în continuă creștere, în ciuda acestor sancțiuni.
Relațiile cu Rusia trebuie normalizate, iar acest lucru trebuie normalizat doar prin dialog UE28 – Rusia. Cred că rolul României ar trebui să fie acela de a împinge UE28 înspre această normalizare a relațiilor cu Rusia.
JURNAL BIHOREAN: Ce considerați că ar trebui să obțină România de la UE în următorul ciclu electoral european?
EMILIAN PAVEL: Probabil că suntem singurul partid care are o ofertă pentru următorul mandat. Un punct este introducerea unui salariu minim european, conectat la media salariului din fiecare stat membru – 60%. În România, azi ar fi 3.000 lei brut, cât e în domeniul construcțiilor.
Trebuie să urmărim o mai mare coeziune politică, economică și socială la nivel european. Pentru aceasta avem nevoie de o creștere a contribuției la bugetul Uniunii Europene, în contextul Brexit și al noilor provocări europene. Azi fiecare stat alocă anual 1% din PIB. Noi, Parlamentul European, am propus 1,3% din PIB, iar Comisia Europeană propune 1,11%. În 2018, Comisia a venit cu propunerea de mijloc, deoarece unele state conduse de dreapta, precum Germania, Olanda sau Austria, au arătat deja că nu doresc să contribuie mai mult. Chestiunea este acum în negociere între Consiliul UE și Parlament. Nu se va ajunge la un consens în acest mandat al României și, din păcate, nici în următorul mandat, al Finlandei.
JURNAL BIHOREAN: În contextul criticilor dure formulate atât de socialiști, cât și de popularii europeni la adresa Guvernului României, PNL susține în această campanie electorală că este singurul partid din România a cărui voce contează, la nivel european. Cum resimte PSD jena de a fi criticat de propriul grup politic din care face parte, la nivel european?
EMILIAN PAVEL: Nu există o jenă. Noi ne dorim, atât la nivel de discuții cu Comisia Europeană, cât și în familia noastră politică, mai mult dialog și o dezbatere concretă despre modificările declarate constituționale ale legilor Justiției. Dacă PNL ar conta la nivel european, summit-ul de la Sibiu ar fi adus și un beneficiu concret, nu doar unul de imagine. Mi se pare însă jenant pentru Președintele României să transmită de la Sibiu că a adus Europa în România. Eu l-aș întreba pe Președinte dacă nu cumva noi, românii, suntem în Europa? O altă jenă este lipsa de reacție la declarațiile premierului Olandei privind aderarea României la spațiul Schengen.
Dacă tot vorbim despre statul de drept: tratatul și legislația europeană nu prevăd o legătură directă între respectarea statului de drept și aderarea la spațiul Schengen. România îndeplinește toate condițiile cerute de legislația UE pentru aderarea la spațiul Schengen, încă din anul 2011. Lipsește, așadar, doar decizia politică. Nu înțeleg de ce nu se supune la vot, în comisia JAI din Consiliul UE, aderarea României la spațiul Schengen. Sunt curios cum ar justifica un eventual refuz țări precum Olanda. Deoarece, în acel moment, România s-ar putea adresa Curții Europene de Justiție, pentru a tranșa problema. Cert este că românii nu pot aștepta la nesfârșit după interesele economice ale unor state membre, în detrimentul economiei românești.
JURNAL BIHOREAN: Cum afectează PSD-ul atitudinea liderului socialist Frans Timmermans și cum vă explicați această atitudine tranșantă împotriva Guvernului României, condus de PSD?
EMILIAN PAVEL: Sunt sigur că nu ne va afecta ca scor electoral, deoarece românii nu votează pentru Frans Timmermans, ci pentru mai multe voci care să apere interesele cetățenilor români la Bruxelles. Pun această atitudine strict într-o lumină de campanie electorală.
JURNAL BIHOREAN: Ce credeți că are de câștigat Frans Timmermans din acest conflict?
EMILIAN PAVEL: Nu câștigă nimic, doar crede că câștigă. Din păcate, grupul S&D și ALDE îmbrățișează această retorică PPE despre statul de drept, care funcționează sau nu în state membre guvernate de alții decât de către cei de dreapta. Pentru că, spre exemplu, în Germania, Deutsche Bank e amendată cu 800 de milioane de euro deoarece a spălat 20 de miliarde, bani proveniți din Rusia. Unde este statul de drept acolo, dacă nimeni nu merge la închisoare, ci totul se rezolvă prin aplicarea unei amenzi?
ING, în Olanda, la fel. În Marea Britanie la fel, cu Standard Chartered. În Italia, există exemplul Unicredit.
Îmi vorbește mie Manfred Weber despre corupție în România, când el își plătește chirie la el acasă, pentru că își folosește domiciliul din Germania ca birou parlamentar?
Atât Timmermans, cât și Comisia Europeană închid ochii la abuzurile întâmplate în Justiția din România, în timpul MCV. Aceasta înseamnă că nu funcționează mecanismul. Avem atâtea exemple de oameni achitați sau scoși de sub urmărire penală, după ce ani de zile fuseseră supuși linșajului public generat de către DNA, cu ajutorul protocoalelor secrete. Avem cazurile lui Tăriceanu, Olguța Vasilescu, Ponta, fostul procuror general Nițu, elocvente în acest sens.
JURNAL BIHOREAN: Dincolo de aceste aspecte, constatăm că liderul PSD Liviu Dragnea nu are o imagine prea bună în rândul românilor. Cum își poate rezolva PSD problema privind credibilitatea liderului?
EMILIAN PAVEL: Cred că pe măsură ce implementăm programul de guvernare și rezultatele dau roade, și percepția asupra liderului PSD se va schimba.
Citiți principiile noastre de moderare aici!