Stimate domnule profesor Vasile Bunea, amândoi suntem convinși că ne găsim în pragul unui eveniment de anvergură națională. Când, unde și cum se va desfăşura?
Vasile Bunea: Fără nicio îndoială, un Campionat Național pentru orice disciplină sportivă este un eveniment deosebit; pentru noi, mai ales acum, când este organizat de prestigioasa Federație Română de GO – GORO; așadar, în zilele de 27 și 28 aprilie, Hotelul „Mureșul” din Băile Felix va fi gazdă ospitalieră pentru mai mult de 120 de tineri care vor participa, pe diferite categorii de vârstă, la Campionatul dedicat exclusiv lor; iar pe toată perioada 27-30 aprilie va fi organizat un Concurs Open, dedicat tuturor iubitorilor de GO, indiferent de vârstă. Toate activitățile încep la ora 9:00, cu excepția acordării distincțiilor, care va avea loc duminică, la ora 14:30.
De ce la Oradea – Felix?
V.B.: Pentru că la Oradea funcționează o foarte activă asociație, „Club Sportiv GO-VEST”, afiliată la Federația Română de GO, vicecampioană națională în 2015 la Turnu Severin și distinsă cu locul trei la București în 2016, avându-l ca președinte pe domnul Dorin Chiș, un inițiator neobosit de întâlniri dedicate acestui sport.
Tot la noi sunt câteva talente care s-au remarcat în diferite întreceri, printre care patru elevi: Beke Cătălin și Scorțe Cătălin –amândoi în clasa a XI-a, și alți doi: Cheregi Paul și Beke Raul, în clasa a II-a… Și cred că e momentul să amintim și faptul că școala românească de GO este printre cele mai bune din Europa. Mai ales că tinerele noastre talente s-au afirmat puternic în ultimele competiții continentale: Alexandru Petre Pitrop în 2014 a devenit campion european de juniori, categoria sub 16 ani, iar Ionuț Arsinoaia, din Timișoara, este, de asemenea, campion european la grupa sub 10 ani, din 2016.
De câte ori pomenim de GO ne vine în minte șahul, și viceversa. Par frați gemeni…
V.B.: După acest criteriu, GO este neîndoios fratele mai mare, cu vreo 2000 de ani, ca să nu vorbesc și de alte diferențe: GO-ul este un joc constructiv, șahul e destructiv, având o concepție războinică la bază. La GO jocul se începe cu piesele negre, la șah cu cele albe… La GO, cu eleganță și înțelepciune, se dau jucătorului începător mai multe piese pentru joc… Șahul pornește sever, cu nedreptate, pentru cel începător. GO interzice „sinuciderea”, adică ești dator să lupți până la capăt corect… Șahul abia așteaptă să-ți ucidă oștile… Așa spun legendele.
Orice legendă e o minunată poveste… Poate am atrage mai mulți spre învățarea jocurilor dacă le-ar cunoaște… GO-ul ar fi apărut în China în urmă cu 4000 de ani, când un împărat a constatat că fiul său nu are abilități de conducător de oști și nici de domnitor peste supuși… A chemat la el un înțelept și i-a cerut să alcătuiască un joc prin care țara lor să dobândească un stăpân tânăr, plin de virtuți.
Văzând evoluția rapidă a priceperii fiului său, împăratul a dat ordin ca secretul jocului să nu fie aflat decât de cei mai nobili dintre nobilii împărăției, ceea ce a făcut ca jocul să nu se bucure de o largă răspândire… După 2000 de ani, japonezii l-au descoperit și i-au recunoscut strălucirea, făcându-l accesibil și altor stirpe nobiliare. Apoi alte popoare l-au aflat, l-au învățat ș.a.am.d.
Șahul?
V.B.: Inventatorul șahului ar fi fost Sissa ben Dahir, care i l-a prezentat regelui indian Sirham, care i-a recunoscut genialitatea și a vrut să-l răsplătească în mod deosebit. Sissa i-a cerut doar să i se plătească în boabe de grâu: în prima pătrățică o boabă, în a doua două, în a treia 8 ș.a.m.d. Shirham a cerut să i se aducă un sac cu grâu, dar acesta a acoperit doar o mică parte și a cerut iar un sac și iar altul, până când împăratul a înțeles vicleșugul inventatorului și că nu are atâta grâu în corturile sale cât cuprindea tabla de șah… Acum știe orice elev din clasele inferioare că era vorba de rezultatul progresiei geometrice…
Când ați anunțat programul complexului eveniment din Felix ați omis lansarea unei cărți destinate atât practicanților cu vechi state de serviciu în jocul de GO, cât mai ales celor ce vor face primii pași către măiestria sportivă în așezarea pieselor albe și negre…
V.B.: Poate din cauza programării mai vechi, în care Editura ARCA anunța această lansare la Oradea…
Cartea al cărei autor sunteți, „Lecții de inițiere în GO”, impresionează în mod deosebit prin amploarea tematică, dar și prin faptul că în literatura dedicată aceastei discipline sportive, după cunoștința noastră, circulă doar trei nume: acad. Gheorghe Păun („Inițiere în GO”, „250 de probleme de Go”), Radu Baciu („GO-ul în competiții”) și faimosul Kato Masao („GO – tehnici de joc”) ultima, evident o traducere din japoneză… Vă situați într-o ierarhie absolut splendidă…
V.B.: Cartea s-a născut în urmă cu patru ani, când am considerat că trebuie să introduc în procesul de învățare a GO-ului de către elevii mei și câteva dintre cunoștințele dobândite în concursuri și studii naționale și internaționale, insistând mai ales asupra bunei înțelegeri a jocului. Cărțile existente nu au caracter de manual și atunci, profesor fiind și știind că anul școlar are 35 de săptămâni, am alcătuit predarea regulilor în 31 de lecții. Nu ascund că m-am gândit că odată și odată GO-ul și Șahul se vor preda și la noi în școli, după exemplul altor țări civilizate, care văd aceste jocuri ca pe niște discipline care să contribuie puternic la ridicarea sistemului modern educațional.
Până una-alta, în 2009 s-a înființat, la propunerea mea, Turneul de GO dotat cu Marele Premiu „Radu Baciu”, în memoria unuia dintre cei mai importanți promotori ai jocului la noi în țară, ajuns la a opta ediție…
Vă doresc să aveți răbdare în realizarea proiectelor, pentru că răbdarea și înțelepciunea sunt atributele cele mai importante ale sporturilor minții, cu severe precepte de inteligență.
Citiți principiile noastre de moderare aici!