E mai actuală ca oricând vorba populară că nu e prost cine cere, ci cine dă. Căci, deocamdată, Uniunea Europeană şi, procentual, şi România prin propria contribuţie la bugetul UE, aruncă milioane de euro pe tot soiul de proiecte dedicate rromilor. Iar cel puţin în Bihor, rezultatul e cel observat şi de presa străină: rromii din Tileagd rămân abonaţi la mila irlandezilor din Dublin, rromii din Tinca s-au ataşat de caritatea parizienilor şi lyonezilor, iar dintre rromii rămaşi pe-acasă se recrutează cerşetorii aciuiţi prin Oradea şi alte urbe.
Discuţia lămuritoare pe care am solicitat-o Fundaţiei Ruhama, remarcată în Bihor prin accesarea de fonduri europene destinate rromilor, a pornit de la un calcul pe marginea proiectului pe care o altă asaociaţia (Pakiv) l-a lansat recent la Oradea, tocmai la un hotel de prim rang.
Astfel, groso-modo, cei 5,5 milioane de euro primiţi de la UE pentru scopul ţintă de a angaja 550 de adulţi rromi, reprezintă o cheltuială de 10.000 de euro per angajat. Ori cu o astfel de sumă, de pildă, se putea anunţa într-o conferinţă de presă toţi patronii bihoreni că îşi pot alege angajaţi rromi cu o salarizare medie de 200 de euro, asigurată pro-bono pe patru ani de zile. Plus facilităţile acordate şi de Statul Român pentru angajarea rromilor. Iar după cei patru ani, patronii îşi puteau păstra salariaţii ataşaţi întretimp de locul de muncă.
Dar iată răspunsurile pe care ni le-a acordat Monica Suciu, director executiv al Ruhama:
Obligă UE realizatorii de proiecte pentru rromi să cheltuiască pentru protocoale în hoteluri de lux?
Monica Suciu: Sigur că nu, însă doresc să nu comentez opţiunile altor asociaţii. Experienţa acumulată de noi pe proiecte ne-a determinat să evoluăm de la activităţile de susţinere socială la cea de lobby pentru strategii publice. Concret, am aplicat pentru Comitetul de Lucru de pe lângă Ministerul Muncii care pregăteşte strategia de implementare a fondurilor pentru incluziune socială în sesiunea 2014 – 2020. şi probabil vom avea un cuvânt de spus. Cert e că draftul de la care se porneşte e mult mai bun şi mai cuprinzător decât versiunea din 2007. Sunt prevăzute mai multe intervenţii active decât pasive.
Cam ce rată de succes au proiectele de pregătire a rromilor pentru interviurile de angajare?
Monica Suciu: Centrul Cariere al Fundatiei Ruhama oferă consiliere pentru angajare oricarei persoane, inclusiv rromi. Sigur că la angajările rromilor ar trebui pus accent pe atitudine, nu pe competenţe fiindcă ne ocupăm de oameni cu grade de pregătire foarte reduse. Dacă vorbim de un post de femeie de servici sau alte slujbe pentru cei cu şcolarizare redusă, angajatorul aşteaptă în primul rând hărnicie, onestitate şi conştiinţă faţă de responsabilităţi. Însă pe de o parte, unii patroni păstrează prejudecăţi acute faţă de rromi iar pe de altă parte, progresul în pregătirea adulţilor rromi se vede foarte greu. Nu putem avea aşteptări de la adulţii care şi-au format deja o personalitate înstrăinată de normele şi valorile sociale, cel puţin nu putem avea aşteptări vizibile de la o zi la alta. Schimbarea adultului se produce în timp. Tocmai de aceea, începând din 2005, noi insistăm cu programele noastre pe tot ceea ce înseamna educaţia copiilor sub 14 ani.
Totuşi, aţi avut satisfacţii la proiecte dedicate adulţilor?
Monica Suciu: Aş evidenţia în primul rând comunităţile de rromi care au în vecinătate oportunităţi de angajare. Comunitatea din Roit oferă mână de lucru pentru salubrizarea din Oradea. La Tămaşda, toţi rromii care ştiu scrie şi citi s-au angajat la fabrica de cabluri auto de la Chişineu Criş iar din cei rămaşi pe dinafară i-am încadrat la atelierul de împletit nuiele înfiinţat de Ruhama în localitate. Zona Aleşd a furnizat majoritatea angajaţilor de la fabrica de încălţăminte Manfred câtă vreme aceasta a funcţionat. S-a întâmplat şi ca un patron să ne solicite 20 de muncitori pentru plantat flori, iar când am adus 20 de femei rrome din Telechiu s-a răzgândit brusc. Păcat, fiindcă noi am reuşit foarte multe la Telechiu.
E vorba de modelul care le-a plăcut francezilor din Lyon?
Monica Suciu: Da. Dar aş vrea să spun mai întâi că am ales Telechiul pentru deschiderea Primăriei ţeţchea şi fiindcă un studiu al Băncii Mondiale situa comunitatea rromă din Telechiu pe locul doi ca sărăcie în ţară. Avem două proiecte în zonă, împreună cu Primăria. În 2008 am deschis un Centru Multifuncţional în Telechiu. Iar cu teren şi lemn de construcţie pus la dispoziţie de edilii comunei am ridicat zece case la Telechiu la un cost de patru mii de dolari per casă. Apoi, Primăria a amenajat un drum spre zonă şi a asigurat racordul la apă. Beneficiarii au muncit şi ei la construcţia caselor, fiindcă dacă îi implici asigurindu-le astfel şi abilităţi, eliminam riscul să scoată tocurile de la uşi şi ferestre şi să le pună pe foc, cum s-a întâmplat în alte zone ale ţării. Recent am fost cu delegaţia franceză la Telechiu iar ca urmare, edilii din Lyon vor să replice modelul la Tinca în perioada 2013 – 2014, şi apoi foarte posibil şi la Holod şi Diosig.
Ce rezultate aveţi cu educaţia juvenilă?
Monica Suciu: Rezultatele proiectelor de educaţie juvenilă sunt cuantificabile. Fiindcă se poate observa, de la an la an, creşterea numărului de copii rromi rămaşi în sistemul şcolar.
Avem un program complementar, „şcoală după şcoală”, pe care-l derulăm în 17 localităţi. Alături de Inspectoratul şcolar Judeţean avem şi un proiect implementat în alte 15 localităţi.
Micuţii primesc o gustare sau o masă caldă, îşi fac temele cu cadre didactice plătite şi, în plus, li se formează abilităţi la Centrul de Zi, pe care am observat că le transmit apoi şi la părinţi.
E afectată Ruhama de blocajul finanţărilor prin Fondul Social European?
Monica Suciu: Din păcate, da. Deşi funcţionarii ministeriali ar trebui să facă eforturi sporite câtă vreme proiectele europene contribuie la dezvoltarea întregii societăţii, prin banii care se regăsesc în servicii conexe. Ruhama a pornit în 2002 cu trei angajaţi şi a ajuns, prin creştere sănătoasă, la 40 de angajaţi.
Însă în iulie 2012 am fost obligaţi la o concediere colectivă de 15 salariaţi. Din cei rămaşi, zece au salarizarea asigurată prin finanţare de la Ministerul Muncii prin subvenţia oferită pentru îngrijire la domiciu a persoanelor vârstnice şi cu dizabilităţi. Însă în timp ce proiectele naţionale şi europene derulate prin Ministerul Muncii merg foarte bine, cele controlate de Ministerul Educaţiei merg dezastruos.
Înţelegem că aveţi finanţări blocate?
Monica Suciu: Ruhama a ajuns într-o situaţie financiară ingrată datorită proiectului de cinci milioane de euro derulat alături de ISJ Caras-Severin, ISJ Bihor si un alt ONG din Reşiţa. Cota pentru Ruhama din proiect este de 600.000 de euro, din care circa 200.000 de euro ar merge la Stat sub formă de impozite şi taxe. Proiectul cuprinde 15.000 de elevi din câte 25 de localităţi din Bihor şi Caraş Severin, plus încă 10.000 de adulţi pentru care s-au prevăzut cursuri parentale. Însă iată că se închide al doilea an de implementare, şi am rămas cu o singură tranşă de rambursare deşi, potrivit graficului, trebuia să fim la a şasea.
Pentru a asigura continuitatea proiectului, Ruhama a avansat 800.000 de lei din fonduri proprii, de fapt bani obţinuţi prin diverse credite. Sperăm să nu fim nevoiţi la măsuri radicale. Chit că, iată, avem deja un exemplu trist, închiderea Centrului de Zi din Oradea al Fundaţiei Române pentru Copii, Comunitate şi Familie (FRCCF). Ori FRCCF a fost un adevărat model pentru ong-urile din sectorul de servicii sociale.
Citiți principiile noastre de moderare aici!