Până în 2012, ați fost prefect de Bihor și, practic, ați fost constant la Putere. Acum, de câțiva ani sunteți parlamentar de Opoziție. Cum e viața de Opoziție?

Nu e deosebit de ușoară, trebuie să fii atent la tot ce se întâmplă, ți-ai dori să faci ce făceai când erai la Putere, dar nu mai ai aceleași pârghii. Ca politician trebuie să îți asumi atât viața de Opoziție, cât și atunci când ești la Putere. E mai greu puțin decât atunci când ești la Putere.

Ce poate face un parlamentar de Opoziție pentru județul său?

Are datoria să vină cu proiecte de legi benefice pentru cetățenii din județul său și, evident, să scoată în evidență toate aspectele criticabile, tot ce face rău Guvernul. Evident, inclusiv neonorarea promisiunilor electorale de către Guvern.

În ceea ce mă priveștre, pot spune că, la finalul primului an ca deputat mă menţin în topul celor mai activi aleşi bihoreni. Mă identific în interpelările adresate miniștrilor cu temele prezente în agenda publică a alegătorilor mei, indiferent că vorbim despre finalizarea marilor proiecte de infrastructură din judeţ, ori de recuperarea contravalorii timbrului de mediu, de preţul mediu al energiei şi preţul de referinţă al lemnului de foc sau de măsuri compensatorii pentru persoanele aflate în sărăcie extremă. De asemenea, sunt coinițiator pentru o sumă întreagă de proiecte legislative, printre care cea care vizeză interzicerea exportului de lemne de foc, cea privind asigurarea infrastructurii de alimentare pentru vehiculele electrice sau cea pentru anularea unor obligaţii fiscale în domeniul agricol. De asemenea, sunt pregătit ca la începutul viitoarei sesiuni parlamentare să depun două proiecte proprii de modificare legislativă.

Ce urmăriți?

Urmăresc înăsprirea sancţiunilor pentru ignorarea termenelor pentru constatarea şi plata despăgubirilor în cazul pagubelor produse asupra culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice de către speciile de interes cinegetic. De asemenea, am apreciat oportună şi necesară modificarea Codul fiscal, care, în prezent, nu permite societăţilor comerciale impozitate cu 1% din venituri, să își poată deduce cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, precum şi a cheltuielilor privind bursele private, care se pot acorda potrivit legii. Astfel am propus ca şi contribuabilii supuşi regimului de impozitare pe cifra de afaceri să poată efectua sponsorizări şi acte de mecenat.

Până în 2020, vecinii maghiari vin cu autostrada pe graniță, dinspre Debrețin. De ce credeți că guvernul român își permite să neglijeze autostrada Oradea – Cluj?

Din tot ceea ce se întâmplă până în acest moment și ce s-a întâmplat de când la guvernare este PSD, părerea mea este că nu se dă suficientă atenție autostrăzii Borș – Brașov – București. Iar ceea ce s-a întâmplat recent, mă refer la declarațiile fostului premier Tudose, care amintea de autostrada Tg-Mureș – Iași și alte autostrăzi, în Moldova și în sudul țării, nepomenind absolut de autostrada Borș – Cluj – Brașov, mă face să cred mai mult decât oricând că nu se dă atenția cuvenită acestei autostrăzi. De fapt, mi se pare de-a dreptul scandalos că PSD nu acordă suficientă atenție infrastructurii din Ardeal.

Este posibil să se considere că aici, în Ardeal, s-au construit deja ceva autostrăzi și că este cazul să se înceapă autostrăzi și în alte părți, cum este cazul Olteniei și a Moldovei. Cât de legitimă ar fi o asemenea abordare?

Legitimitate nu are. Să lași o porțiune de autostradă care este realizată în proporție de 52% pentru că s-a construit ceva pe la Timișoara și în zona de sud-vest a țării, nu mi se pare deloc justificat. Pe de altă parte, este groaznic să circuli pe DN1 între Oradea și Cluj și, mai departe, spre București. Ne face să fim tot mai îngrijorați pe zi ce trece.

Erați prefect când, în anii 2008 – 2009, în timpul fostului premier Boc, lucrările de pe șantierul Suplac practic, au încremenit, iar cele din județul Cluj au cunoscut un avânt nemaipomenit. Cum s-a luat acea decizie?

Lucrările la Borș – Suplac s-au oprit atunci când ministrul marilor proiecte era Dan Șova, când s-a reziliat contractul cu Bechtel. Nu s-au oprit pe vremea lui Boc.

Da, dar deja Bechtel nu mai lucra sau lucra la foc foarte mic. Mai exista doar organizarea de șantier, la Suplac…

Dacă s-a reziliat contractul, înseamnă că se lucra. Eu am luat atunci atitudine și am arătat că se face o mare greșeală că se reziliază contractul, deoarece în urma acelei rezilieri țara noastră a plătit penalizări de vreo 70 de milioane de euro. Era mult mai bine dacă măcar acest tronson Borș – Suplac era finalizat de Bechtel și, evident, penalizările erau mult mai mici sau nu mai erau.

Ați fost viceședinte la Consiliul Județean, până în 2008. Cum ați caracteriza mandatul actual de la Județ?

Mandatul actual de la Consiliul Județean nu este unul care să ne aducă satisfacții deosebite, deoarece alianța care conduce acum Consiliul Județean este una foarte fragilă. Era de așteptat ca problemele de la ora actuală să apară. Dacă nu ai o majoritate care să poată lua deciziile dorite, lucrurile funcționează greu. Degeaba ne plângem toată ziua, pe la toate colțurile, că PNL nu votează o hotărâre sau alta, pentru că atunci când s-a făcut această alianță, trebuia ca domniile lor să se gândească la aceste lucruri.

Bun, aceea a fost o alianță politică. Și acele Hotărâri de Consiliu Județean, despre care se vorbește și pe care PNL nu le votează sunt, de fapt, proiecte tehnice, chiar apolitice. Sau sunt toate politice?

Mandatul este politic.

Eu refuz să cred că tot ce se votează în legislativul județean este politic.

Atunci când trebuie să votezi o hotărâre de CJ, se pune problema dacă este politică sau nu. Dar atunci când la Consiliul Județean votezi sumele către primării, este politic sau nu? Atunci nu sunt de consultat consilierii PNL, nimeni nu te întreabă nimic. Din contră, te sfidează.

Deci, practic, PNL recunoaște că, din cauza unor nemulțumiri, înțelege să nu voteeze inclusiv Hotărârile de CJ cu iz pur administrativ.

PNL votează hotărârile importante pentru locuitorii județului Bihor și acest lucru s-a întâmplat de multe ori, în ultima perioadă.

Considerați ca colegii dvs consilieri județeni PNL au avut tot timpul atitudinea potrivită? Bunăoară, Opoziția PNL a fost blamată de șefii județului inclusiv pentru lipsa cvorumului ce a contribuit la respingerea inițială a proiectului strategic pe sănătate.

Eu aș fi foarte bucuros dacă aceste întrebări le-ați pune și celor de la CJ atunci când iau decizii pentru Județ, fără să îi consulte și pe consilierii județeni PNL. Consilierii județeni PNL au votat și proiectele strategice. Că nu le-au votat când și-ar fi dorit cineva anume, este altă poveste. Numai că, atunci când au introdus pe ordinea de zi aceste proiecte de hotărâri, le-au agățat și de alte proiecte, care nu era cazul să fie votate. Dar toate proiectele de interes județean care au necesitat două treimi au fost votate de consilierii PNL, până în acest moment. Dacă au fost anumite probleme cu acel proiect strategic, au fost de altă natură. Sigur că unii au încercat să arunce în curtea PNL, dar dvs. cred că știți că erau alte motivații, de altă natură.

La care motivații faceți referire?

Un anumit teren pentru care nu au fost făcute la timp formalitățile pentru intrarea în administrarea Consiliului Județean. De aici s-au tras toate problemele. Este vorba despre terenul Episcopiei Greco-Catolice de la Stâna de Vale. În final, se pare că lucrurile sunt pe drumul cel bun, proiectul merge înainte. Dar, tot așa, din anumite surse, am auzit că cine s-ar fi opus vehement acestui proiect era cineva de la București, din partea Guvernului, care era foarte supărată că a trecut la vot acest proiect, la Szeged.

Sunteți prim-vicepreședinte al PNL Bihor. După avântul pe proiecte pe care l-am constatat anii trecuți la Primăria Oradea, primii doi ani ai acestui al treilea mandat par sa înregistreze un recul. Credeți că există riscul să pățim ca în 2015, atunci când proiectele s-au închis în ceasul al doisprezecelea, lucrându-se cu hei-rup? Cu urmările care se văd: la drumul expres proiectul nu e finalizat nici acum, iar la Ciuperca a urmat dezastrul. La ce ne putem aștepta în continuare?

Nu sunt eu cel mai potrivit să răspund, dar anul acesta orădenii vor avea parte de proiecte foarte interesante, de efect pentru oraș. Nici nu se pune problema unui recul, iar acel anunț, cu 100 de proiecte în cinstea Centenarului, veți vedea că se va realiza. În privința drumului rapid, au fost oameni de bine care au făcut totul posibil pentru a nu se realiza anul trecut. A fost o intervenție politică.

Vă referiți, probabil, la Ioan Mang și PSD. Doar că în 2016 a fost un guvern favorabil PNL și tot nu au reușit să-l facă.

Nu vreau să dau nume. S-au făcut niște pași importanți în 2016, ceea ce a dus la rezolvarea problemei, motiv pentru care se lucrează acolo și probabil până la vară lucrarea se va finaliza.

Revenind la întrebarea precedentă. Practic, Oradea va fi în plin șantier, în anul Centenarului. Dacă se începeau mai din timp, poate că nu mai era cazul, acum, de atâtea șantiere noi.

Da, Oradea va fi în șantier. Ideal ar fi fost să se fi făcut toate în mandatul trecut. Numai că nicăieri în lume nu se pot face toate într-un mandat sau două. E foarte simplu să vorbească unii care nu fac. E simplu să critici. Cel mai greu este să puni în practică ceea ce îți dorești. Eu zic că în Oradea s-a făcut foarte mult, că în continuare știu că sunt proiecte importante în derulare. De exemplu, vine etapa a III-a de înlocuire a rețelelor termice, 25 de milioane de euro, un proiect cu cap, prin care se va finaliza întreaga rețea de termoficare din Oradea. Nu vor mai exista pierderi. Apoi, drumul de legătură dintre Oradea și autostrada care sperăm că se va realiza, la Borș. La PSD ar trebui întrebat dacă vom avea autostradă sau nu, dar documentația pentru șoseaua de legătură este destul de avansată.

Anul trecut a fost un an însângerat pentru PNL Bihor. Au fost vorbe grele în competiția din Oradea, dintre Mălan și Birta. La fel, în competiția de la județ unde ați fost direct implicat, dinspre Lucia Varga și Călin Puia, acizi la adresa echipei lui Ilie Bolojan, din care faceți parte și dvs. În ce măsură s-au vindecat aceste răni? Sau considerați ca este normal să existe o opoziție și în interiorul partidului?

Evident că atunci când sunt alegeri cu mai mulți candidați, există și puncte de vedere destul de diferite. Așa s-a întâmplat anul trecut, la municipiu și la județ. Ideal ar fi ca toată lumea să meargă pe aceeași linie, să voteze același candidat, dar acest lucru nu se întâmplă și poate că, de fapt, este un lucru bun pentru democrație. Opoziția este bună în orice domeniu. Se mai stopează din anumite tendințe care nu sunt cele mai bune. Dar nu aș putea să spun acum care este starea celor care au candidat și nu au reușit. Totuși, ar trebui să rămânem colegi. Au fost alegeri, a ieșit cine a ieșit, mai departe ar trebui să ne punem la masă și să facem ce este mai bine pentru partid.

Să facem o proiecție spre viitor. V-ar tenta o revenire în administrația locală sau județeană, sub o formă sau alta? Aveți deja o experiență vastă – ați fost, pe rând, viceprimar în Oradea, vicepreședinte la Județ și prefect al Județului.

Nu m-am gândit la acest lucru în niciun moment. Am acumulat experiență suficientă, dar în Partidul Național Liberal sunt suficienți oameni cu experiență, care pot ocupa funcții în administrația publică locală.

Cum vedeți PNL pregătit pentru alegerile din 2020? Rămâne PNL Oradea dependent de Ilie Bolojan sau credeți că s-ar putea descurca în cursa pentru Primăria și Consiliul Local Oradea și fără Ilie Bolojan?

Ilie Bolojan este foarte important pentru Partidul Național Liberal, în Oradea și județul Bihor. O neparticipare a lui într-una din competițiile administrației publice locale ne-ar crea anumite probleme. Trebuie să fim realiști și să recunoaștem că pentru cine va veni după Ilie Bolojan la Primăria Oradea, va fi un handicap destul de mare. Va fi foarte greu ca cineva care va veni primar după el să realizeze ceea ce el a realizat, la nivelul Primăriei Oradea. O spun cu toată responsabilitatea și convingerea. De aceea, nu va fi deloc simplu nici pentru noi, pentru PNL, să ne impunem fără Ilie Bolojan. Dar PNL dispune de suficiente persoane care să înlocuiască ceea ce există la ora actuală. Evident că se va căuta ca lucrurile să meargă înainte.

Cum comentaţi decizia preşedintelui Iohnnis de desemnare a Vioricăi Dăncilă în funcţia de premier?

Preşedintele şi-a exercitat această prerogativă constituţională după consultarea partidelor parlamentare. Din păcate, configuraţia politică actuală din Legislativ a limitat opţiunile preşedintelui, care a ales între două rele. Desigur, dacă reacţiona emoţional, Klaus Iohannis putea prelungi criza guvernamentală, ceea ce ducea mai mult ca sigur la iniţierea procedurii suspendării sale. Iar sub preşedinţia interimară a lui CP Tăriceanu, toate obiectivele oculte ale PSD-ALDE, inclusiv subordonarea Justiţiei, erau bifate pe bandă rulantă, cu riscul aruncării ţării în haos.

Urmează procedura votării în Parlament a componenţei noului Guvern…

Indiferent ce miniştri va restructura, Cabinetul Dăncilă va rămâne o marionetă la dispoziţia lui Liviu Dragnea şi nu va fi votat de PNL.

De ce nu a propus PNL un premier propriu?

Consider că singura soluţie sănătoasă pentru reechilibrarea scenei politice o reprezintă alegerile anticipate. Dar pentru asta este nevoie de mobilizare şi luciditate din partea clasei politice.