JURNAL BIHOREAN & BIHON.RO: Ați propus 50 de proiecte, grupate pe șapte domenii prioritare. Spuneți-mi, vă rog, când ați avut timp să vă gândiți la acestea și în ce măsură le-ați formulat în timpul perioadei electorale și preelectorale?

[eadvert]

CSEKE ATTILA: La un pachet atât de mare, nu poți lucra singur pe șapte domenii atât de diferite și de mari. O mare parte din proiectele din sănătate vin din experiența mea în domeniul sanitar și sunt proiecte propuse de mine.
În alte domenii, m-am consultat cu specialiști, nu doar din UDMR, ci și din societatea civilă, cu oameni fără legătură cu reprezentarea politică. Au fost mult mai multe, am cernut din ele și așa am ajuns la cele șapte domenii.

Dacă ați fi ales primar, cu ce ați începe? Care este primul proiect la care ați lucra, în calitate de edil?

C.A.: Cred că trebuie să facem o strategie legată de modul în care să încercăm să îi ținem pe tineri acasă. Am auzit această chestiune de la foarte mulți părinți, care ne cer să facem ceva să nu ne plece tineretul, copiii, care ar fi bine să rămână în Oradea.

Sigur că anumite lucruri țin de legislația națională, dar este necesar un sistem de burse pe care să le ofere Primăria. Apropo, la nivel preuniversitar există patru tipuri de bursă instituite prin ordin de ministru, în 2011, din care Oradea acordă un singur tip, pentru performanțe.
Noi propunem un pachet complex cu patru tipuri de burse pentru 4, 5, 6 ani, destinate elevilor sau studenților orădeni, pentru a-și continua studiile aici. Sau să se întoarcă în Oradea, dacă au plecat, respectiv, cei fără legătură cu Oradea să își folosească cunoștințele acumulate în alte centre școlare sau universitare, în domenii deficitare ale orașului. Acest demers trebuie început imediat după 27 septembrie.

Dle senator, candidați la Primăria Oradea, însă nu apăreți și pe lista consilierilor locali UDMR. În schimb, figurați în capul listei cu consilierii județeni UDMR. În situația în care nu veți fi ales primar, veți rămâne consilier județean?

C.A.: Este o chestiune care apare în regulamentul intern al organizației din care fac parte, în sensul în care președintele filialei județene conduce lista de consilieri județeni. În ceea ce privește Consiliul Local, respectiv Primăria, eu candidez la funcția de primar, aspect pe care am vrut să îl evidențiez și prin program, dar și prin profilul candidaturii mele.

Au trecut opt ani de la candidatura dvs precendentă, pentru Primăria Oradea. Considerați că în acești opt ani Oradea a evoluat în bine sau, mai degrabă, în rău?

C.A.: Incontestabil, Oradea s-a dezvoltat, mai ales în domeniul infrastructurii. Nimeni nu poate nega faptul că din punctul de vedere al infrastructurii, orașul s-a dezvoltat. Există, însă, o serie de domenii în care Oradea nu a reușit să creeze un echilibru. Vă dau un exemplu: azi, în Oradea, nivelul mediu al veniturilor este mai mic decât în Cluj-Napoca sau Timișoara, dar nivelul cheltuielilor de întreținere, al taxelor și impozitelor, este mai ridicat. Trebuie creat un echilibru între nivelul veniturilor și al cheltuielilor orădenilor.
Există o lege a tinerilor, care spune că fiecare municipiu reședință de județ trebuie să aibă în bugetul local un fond destinat tinerilor prin care, pe bază de proiecte, asociațiile tinerilor pot accesa fonduri pentru activități specifice. Din păcate, Oradea nu respectă această prevedere legală.
De asemenea, orașul trebuie să se implice mai mult în susținerea instituțiilor de cultură și a unor proiecte sociale. În timp ce comune ca Borș, Roșiori, Tinca, Abrămuț, și-au construit cămine pentru persoanele vârstnice, pe fonduri europene, Oradea nu și-a construit nici unul. Eu cred că este nevoie să ne îngrijim de persoanele vârstnice, care din punct de vedere social, sunt într-o perioadă mai grea.
De asemenea, nu avem locuri destule în creșe. Vrem creșterea natalității, dorim ca tinerii să își întemeieze familii, dar nu avem infrastructura necesară pentru a acoperi toate cererile pentru locuri în creșe. Aceasta înseamnă că o parte a părinților trebuie să găsească alte soluții. Ori să renunțe să se întoarcă la locul de muncă, ori să găsească soluții în familie, pentru îngrijirea copiilor, uneori chiar să abandoneze ideea de a avea și alți copii. Orașul trebuie să susțină creșterea natalității, există soluții și la nivel local, nu trebuie să așteptăm doar rezolvări la nivel național.

Sunteți unul dintre ministeriabilii UDMR. V-ați întoarce la conducerea Ministerului Sănătății, în situația în care vi s-ar propune? Există și un alt minister unde v-ar plăcea să lucrați?

C.A.: Eu nu mi-am dorit să fiu ministru al Sănătății și nu mă gândesc nici acum la o asemenea funcție. În plus, trebuie să așteptăm cele două alegeri care vin. Acum ne concentrăm pe alegerile locale. Este important ca atunci când un bihorean ajunge ministru, acesta să întoarcă o dezvoltare către comunitatea locală de unde a plecat. Este dator să aducă dezvoltare municipiului și județului. Eu cred că acest lucru a caracterizat mandatul meu de ministru, când Bihorul și Oradea au fost foarte mult ajutate. În vreme de criză economică și financiară, s-au făcut lucruri foarte bune pentru pacienți și Oradea.

În prezent, sunteți președinte al grupului senatorilor UDMR din Parlamentul României. Ce ați făcut pentru a îmbunătăți viața cetățenilor, inclusiv a orădenilor, din această calitate, în mandatul actual?

C.A.: În anii 2017 și 2018 am făcut demersurile necesare pentru finanțarea construirii noului terminal al Aeroportului Oradea. Este un proiect pe care noi, cei de la UDMR, l-am inițiat, l-am dus mai departe, iar astăzi există o infrastructură nouă, modernă, la Aeroport.

Spre deosebire de candidații PNL, nu vorbiți deloc despre felul în care Primăria Oradea se poate implica la Aeroportul Oradea, pentru readucerea curselor internaționale. Care este abordarea dvs pe acest subiect?

C.A.: Aeroportul aparține de Consiliul Județean și cred că va aparține de Consiliul Județean și în perioada următoare. Nu există niciun aeroport din România care să aparțină de Primărie. Ori aparțin de Ministerul Transporturilor, ori de consiliile județene. Din câte cunosc eu, încă există un contract aflat în vigoare cu un operator aerian important (Ryanair – n.red.) și în mod cert trebuie continuate demersurile, inclusiv pentru găsirea unor soluții de finanțare pentru atragerea operării de curse externe de pe Aeroportul Oradea.

Vă refeririți la subvenționarea zborurilor.

C.A.: Da, aici trebuie văzut cadrul legal și discutat cu operatorul. Contextul în care cursele au dispărut este destul de clar, deoarece au dispărut și de pe alte aeroporturi din România. În afara Bucureștiului, operatorul respectiv s-a retras de pe toate aeroporturile din România.

Între timp, au reapărut cursele la Timișoara și Cluj-Napoca…

C.A.: Da, de aceea trebuie continuate demersurile pentru repornirea curselor, în cadrul contractului aflat în vigoare (cu Ryanair – n.red.).

Ați ținut să prezentați, într-un interval scurt de timp, 50 de proiecte pentru Oradea și orădeni, în toate domeniile de activitate. De unde va fi activată resursa financiară, dar și resursele umane necesare pentru implementarea unui asemenea volum de proiecte, care se adaugă proiectelor edilitare în curs de realizare sau pentru care s-a antamat deja finanțare nerambursabilă, de către actuala administrație locală?

C.A.: În mod categoric, o parte din aceste proiecte se pot implementa cu actuala structură organizatorică. Pentru proiectele sociale, avem resursa umană. Ne lipsesc resursele financiare. La chestiunile legate de sport și de revigorarea sportului de masă, aici nu este necesară o resursă umană și financiară deosebită, doar implicare și organizare.
Pe proiectele de infrastructură mare, pe domeniul sănătății va exista o prioritate de finanțare, inclusiv de la nivelul Comisiei Europene. Că vrem centru oncologic, că vrem noi spitale sau campus universitar medical, există soluții de finanțare, deoarece este un domeniu prioritar.
Pentru alte câteva proiecte, evident, acestea trebuie prioritizate. Acum suntem în septembrie, în 2021 vom avea un buget local nou și trebuie stabilite priorități. Pe marile proiecte, există finanțări europene, inclusiv pentru parcările subterane din cartiere, iar pentru celelalte proiecte, există resurse locale.

Propuneți extinderea centrului oncologic, construirea unui campus medical nou, cu spitale TBC și de Infecțioase noi, cu cămin studențesc, dar și a unui parc industrial medical. Vreți ca Primăria să construiască cămine pentru bătrâni, noi creșe, un centru special pentru copiii rromi și infrastructură pentru persoanele cu handicap. Doriți centre de excelență pentru elevi, campus școlar maghiar, tabără școlară în munți, mini-cartier pentru artiști, fond cinamatografic, nou parc de distracții pentru copii, un nou teatru de vară și incubator pentru ONG-uri. Terenuri de sport, noi secții la CSM Oradea, centru de inovație, facilități pentru familii, sistem de burse și vouchere pentru elevi și studenți, card sportiv și tichete ecologice. Apoi, construirea unui parc logistic, cartier de clădiri pasive, parcări subterane în cartiere. Dacă ar fi să prioritizați, realist vorbind, care sunt primele proiecte pe care le-ați implementa ca primar, în decursul unui singur mandat?

C.A.: Cele de infrastructură cu execuție mai lungă trebuie începute din prima zi. La fel, cele care se pot realiza repede. Important este că unele proiecte se leagă unele de altele, chiar dacă sunt din domenii diferite și creează un alt tip de abordare a orașului. Eu insist pe partea de sănătate. În ultimii zece ani, Oradea a reușit să se apropie de Cluj-Napoca, în domeniul sanitar. Este un domeniu în care experiența arată că putem să ne apropiem și mai mult de Cluj-Napoca.
Pe cultură, dacă ai un teatru de vară în plin centru, atunci ai un anumit tip de activitate culturală accesibilă nu doar orădenilor, ci și turiștilor care ne vizitează. La actuala locație, în Cetate, este foarte bine că există, dar turistic vorbind, este puțin departe. Dacă vrem să ne promovăm ca imagine în lume, acel fond cinematografic servește acestui scop.

Deducem din aceasta că Oradea a evoluat și pe partea de sănătate.

C.A.: Am fost parte din această evoluție și mă bucur că astăzi putem spune că suntem mai aproape de Cluj-Napoca. Dar în același timp, în domeniul sănătății nu te poți opri niciodată.

Care este cel mai mare regret pe care îl încercați, din cariera dvs politică, respectiv cea mai mare satisfacție?

C.A.: Niciodată nu am privit viața publică din perspectiva regretelor. Poate că, legat de ministeriatul meu, nu îmi pare rău de cum mi s-a încheiat mandatul, eu demisionând, ca urmare a faptului că nu s-a respectat promisiunea legată de finanțarea sistemului. Dar am avut regretul că unele proiecte începute în mandatul nu au mai fost finalizate deloc, pentru că au fost tăiate.
Legat de satisfacții, în timpul mandatului de ministru, am semnat acordul-cadru pentru achiziția a șase elicoptere SMURD, iar în următorii doi – trei ani, ele au fost livrate României. Când văd câte un elicopter SMURD, mă gândesc că am avut și eu o contribuție și este important să facem tot posibilul să salvăm viețile oamenilor.

O întrebare pe care și-ar pune-o Cseke Attila lui însuși și cum și-ar răspunde?

C.A.: Care crede că este cel mai mare atu al său, ca persoană? Răspunsul ar fi că din familie am fost educat în sensul să am empatie față de ceilalți și să îi ascult pe toți cei care au de spus ceva, inclusiv pe cei care critică. Să te apleci asupra problemelor celor care sunt într-o situație mai grea, la un moment dat, iar dacă poți să îi ajuți, obligatoriu să ajuți pe oricine ți se adresează. Este filosofia mea de viață.