Foarte multă muncă. Aceasta este reţeta succesului dovedită şi de familia Demian din Husasau de Tinca. Crescători de oi şi capre, bihorenii au în prezent 1.800 de oi, 300 de capre şi zece vaci. Brânzeturile din lapte de oaie şi de capră produse în ferma proprie sunt foarte apreciate atât de străini cât şi de români.
„Este o afacere de familie. La fermă lucrăm trei familii fiecare are rolul său. Avem angajaţi doar trei ciobani”, spun soţii Anca şi Mihai Demian.
Probleme
Ca mai toţi crescătorii de oi şi bihorenii se confruntă cu problema păşunatului. Au în proprietate 350 hectare de păşune, insuficient însă. „Am cerut de la primărie o suplimentare de 100 de hectare. Încă nu am primit răspuns, dar sper să fie unul pozitiv”, spune Anca Demian. Subvenţiile sunt o altă problemă. Fermierii români se simt discriminaţi faţă de cei din Uninunea Europeani care primesc subvenţii duble. Dacă românii au primit 40 lei pe cap de animal în 2010, în alte stat europene subvenţia este de 21 euro pe cap de animal. „Este loc de mai mult, dar într-o ţară săracă nu poţi să ceri mai mult. La noi directivele europene se aplică forţat. APIA face plăţile pentru că aşa trebuie. Oricum subvenţiile nu ne ajută prea mult”, este de părere Anca Demian.
Crotalierea animalelor, este o altă mare problemă. „Sunt făcute contracte proaste între gestionarul bazei de date şi furnizor. Mişcarea şi identificarea animalelor trebuie făcută de către fermier”, spun soţii Demian.
Să fii fermier nu este însă deloc uşor. „O altă mare problemă este forţa de muncă. Oieritul este o meserie foarte grea. Tot mai puţin sunt dispuşi să se trezească cu noaptea în cap şi să se murdărească. Preferă să stea la un venit mai mic, dar mult confort. Ţăranii nu mai sunt ţărani. Nu mai vrea nimeni să miroase a balegă în sat. Dacă te duci însă în Austra şi Olanda fermele sunt în mijlocul localităţilor şi nimeni nu are nici o problemă” , spun fermierii bihoreni.
Piaţa de desfacere
Piaţă de desface a produselor există. Intreprinzătorii bihoreni spun că mieii se vând en-gros fie pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. De anul trecut şi lâna şi pielea oilor a început să aibă trecere. „Există o tendinţă de a se întoarce la lucrurile naturale. La Alba Iulia există o fabrică la care vindem lâna, iar la Sebiş vindem pielea”, spun bihorenii.
Brânza şi caşcavalul făcut la Husasăul de Tinca după reţete tradiţionale, dar şi italiene este la mare căutare peste hotare.
Fabrica de brânzeturi
Pentru a putea exporta însă la scară mare întreprinzătorii bihoreni au ridicat şi un punct de procesare. Au început cu achiziţionarea utilajelor şi cu amenajarea unui spaţiu nou de procesare a laptelui în vechea moară a fermei, cu o suprafaţă de 500 mp, din care 200 mp pentru fabrică, restul depozite, unde pe viitor vor prelucra aproximativ 3000 de litri de lapte. Investiţia totală a fost evaluată la aproape 350 mii de euro, fără intenţia de a accesa vreun program pentru fonduri europene.
Cu un efort financiar de aproape 50 mii de euro, au cumpărat instalaţiile şi utilajele necesare unităţii de procesare a laptelui. Nu au accesat fonduri europene din mai multe motive. „Dacă am estimat că vor costa 200 mii de euro, ele ne-au costat 48 mii euro şi aceasta pentru că le-am luat la mâna a doua, ceea ce nu ne-ar fi permis realizarea unui proiect pe fonduri europene”, spune Anca Demian. În prezent fabrica este ridicată în proporţie de 60%. O piedică în realizarea acestui proiect este, însă, creditarea. Când vine vorba de bancă, se pune problema garanţiilor. „N-am reuşit să contractăm un credit, pentru că băncile nu mai ştiu ce garanţii să ne ia”, spune Anca Demian.
Asociaţia „Păstorul”
Mihai Demian este şi preşedintele Asociaţiei crescătorilor de oi şi capre „Păstorul” Bihor. Asociaţia are în prezent aproximativ 650 de membrii cu 160.000 de capete de oi mamă. „Fermierii bihoreni au învăţat să ne caute”, spune Mihai Demian.
Asociaţia „Păstorul” are doua obiective: unul de tip sindicalist şi celălalt de tip economic. Primul ţine de apărarea drepturilor şi intereselor crescătorilor de ovine şi caprine, iar celălalt ţine de realizarea unor hibrizi de calitate, pentru ca cei care sunt crescători să realizeze calitate şi profit maxim din efectivele pe care le au.
Asociaţia bihoreană este afiliată la Federaţia Naţională a Crescătorilor de Oi şi Capre „Romovis”, care are filiale în 35 de judeţe.
S.Al.
Citiți principiile noastre de moderare aici!