Aleșd. Pași concreți în acțiunea menită ca rețelele de gaze naturale din Bihor să prindă contur. Stopată în 2007 ca urmare a moftului unui cetățean din Urvind care nu dorea ca parte a conductei de gaz să treacă prin proprietatea lui, acțiunea de introducere a gazului în zona Aleșd este prima concretă. Probabil și ca urmare a manierei ferme și aplicate în care președintele Consiliului Județean Bihor, Pasztor Sandor, a condus întâlnirea cu cei 15 primari din zonă, care ar urma să constituie viitoarea Asociație de Dezvoltare Intercomunitară, menită să gestioneze introducerea gazului.
Un alt atu al acestei întâlniri de la Primăria Aleșd e faptul că primarii de Aleșd și Aștileu au venit cu temele făcute în avans. Beneficiind de existența a doi mari consumatori, Helios și Holcim, primarii Ionuț Lazăr și Ioan Todoca au anunțat că în cele două localități primii pași – studiul geologic și cel topografic – au fost încheiați, cele două primării demarând constituirea unei ADI care are deja rezervat numele „Urban-Rural”.
ADI, șansa la gaz
Sugestia președintelui CJ Bihor, Pasztor Sandor, în baza unui studiu Transgaz, este aceea ca celelalte comune să adere pe rând la această asociație. Însuși CJ Bihor e dornic să devină membru în asociație, pentru a demonstra intenția fermă că dorește să cofinanțeze studiul de fezabilitate necesar dezvoltării rețelei de gaz. Sunt, de altfel, comune care nici nu s-ar angaja să intre în aceste discuții, dacă Județenul nu ar cofinanța proiectul, deoarece nu ar putea suporta costurile studiului.
Este și cazul comunei Vârciorog, al cărei primar, Vasile Cociuba, a explicat că pentru localitatea pe care o conduce ADI e singura manieră de a avea acces la gaz. Conform unui studiu Transgaz, costul unui studiu de fezabilitate pentru o rețea de 25 de kilometri și un racord de 2 km este de 500.000 de euro. Deoarece majoritatea primarilor au agreat punctul de vedere expus de președintele Pasztor, s-a stabilit că în această lună toate primăriile care vor face parte din ADI vor emite hotărâri de consiliu în acest sens. Respectarea acestui termen e primul semn că primarii au înțeles seriozitatea demersului.
În funcție de situația existentă a sistemului Național de Transport în zonă, din gruparea de centru ar urma să facă parte localitățile: Aleșd, Oșorhei, Sânmartin, Cetariu, Ineu, Săcădat, Brusturi, Sârbi, Spinuș, Tileagd, Lugașu de Jos, Țețchea, Aștileu, Copăcel, Vârciorog, Măgești, Vadu Crișului, Aușeu, Borod, Șuncuiuș, Bratca. „Un lucru este clar: piața de lemne e din ce în ce mai greu accesibilă, iar acest proiect trebuie pornit. Trebuie să facem pașii necesari și cred că până la 1 iunie 2019 toată lumea poate avea finalizate studiile geo și ridicările top. Aceasta pentru ca la final de an să punem pe masa Transgaz studiul de fezabilitate.
De-acolo încolo vom putea striga oricând: «Fraților, ce se întâmplă cu rețeaua?!», dar din experiența mea cred că trebuie să existe un concept unitar, fiindcă altfel există posibilitatea ca dacă sunt patru studii de fezabilitate – pe lângă costurile foarte mari – nici de-a dracului să nu se poată racorda”, a explicat președintele Pasztor Sandor. Chiar dacă s-a explicat că nu e obligatoriu ca fiecare localitate să adere la ADI, prezent la întâlnire alături de președintele Pasztor și de consilierii județeni Bujor Chirilă și Julien Mateuț, vicepreședintele CJ, Traian Bodea, a insistat pentru constituirea unei ADI cât mai consistente numeric. „Cu cât mai mare este Asociația, cu atât veți conta mai mult la judecată dacă se ajunge la finanțare.
În alte condiții, poate veni un sărăntoc să concesioneze, în loc să vină cineva serios”, a spus vicepreședintele Traian Bodea. Consiliul Județean a lansat invitația Transgaz de a participa la discuții pe tema extinderii rețelei. Acestea ar urma să aibă loc în perioada 20-30 noiembrie. CJ a inițiat întâlniri pe această temă și cu primarii și parlamentarii din zona Beiușului, dar urmează să participe la discuții și în nord-vestul și nord-estul Bihorului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!