Ziua Culturii Naționale a fost marcată luni, 15 ianuarie, printr-o serie de evenimente festive organizate de Primăria Oradea și Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice – Oradea Heritage, în colaborare cu Asociația Națională a Cavalerilor de Clio și Revista Cetatea cavalerilor, Filarmonica de Stat Oradea și Muzeul Țării Crișurilor.

Primul eveniment a avut loc la Primăria Oradea, în Sala General Traian Moșoiu. Manifestarea a debutat cu intonarea Imnului Național, de către Corul „General Traian Moșoiu”, care a interpretat apoi lieduri și romanțe pe versurile lui Mihai Eminescu. Ân continuare, col. Ioan Lupea a recitat poezia „Rugăciunea unui dac”.

[eadvert]

Viceprimarul Antonia Nica a amintit de vorbele celebrului celebrul Winston Churchill, care, atunci când s-a pus problema ca la rectificările bugetare să se taie din bugetul alocat culturii, acesta s-a opus spunând: „Fără cultură, pentru ce am mai câştiga războiul?”. În acest context, de Ziua Culturii Naţionale, „ar fi înțelept ca aceste marcaje identitare să nu le căutăm doar o zi pe an, ci ar fi bine dacă în fiecare zi am munci mai conștienți, mai determinați și mai înțelepți pentru că, așa cum spunea Eminescu: «Totul ia timp… și timpul ia tot», iar «Oamenii nu se deosebesc prin ceea ce zic, ci mai ales prin ceea ce fac»”, a spus Antonia Nica.

Prof. univ. emerit dr. Mihai Drecin, membru titular al AOȘR – Colegiul științific, a subliniat faptul că Mihai Eminescu a fost un geniu total în cultura românească şi unul din geniile lumii vremii sale. Domnia sa a amintit vorbele lui Aurel C. Popovici, care spunea. „Fără cultivarea sentimentului naţional la nivelul fiecărei naţiuni europene, practic nu putem avea democraţie”, iar sărbătorind Ziua Culturii Naţionale prin geniul lui Mihai Eminescu „este tocmai ceea ce trebuie să se facă, însă nu doar o dată pe an, ci zi de zi”.

Prof. Dr. Karina Ochiş a vorbit despre Eminescu, ca brand național pentru generațiile viitoare, despre moştenirea de durată a scriitorului şi capacitatea sa de a transcede timpului şi de a se conecta cu generaţiile viitoare.

„Eminescu a fost un vizionar care a reuşit să surprindă esenţa spiritului uman”, spune Karina Ochiş, subliniind că tinerii pot găsi în el un ecou al propriilor căutări. „În opera sa, Eminescu a devenit o emblemă a identităţii româneşti”.

Discursul a fost urmat de „Colind pentru Eminescu”, interpretat de Grupul de la Hidișelul de Sus, coordonat de prof. Crina Puie. Apoi, prof. univ. Dr. Mircea Popa a vorbit despre cartea sa, „Eminescu, Iosif Vulcan și Familia”. „Oradea este locul de naştere spirituală a lui Mihai Eminescu” a punctat profesorul,

Eleva Vanesa Sercheli din clasa a-IX-a C de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” a recitat poezia „Criticilor mei” iar prof. univ. emerit dr. Paul Magheru a vorbit despre „Eminescu, File rupte din Cetatea Cavalerilor”. Acest volum cuprinde scrierile apărute în cele 40 de numere ale revistei Cetatea Cavalerilor, referitoare la Mihai Eminescu. Profesorul semnează prefaţa volumului, intitulată „Eminescu şi politica”.

La finalul evenimentului, col. (r) dr. Constantin Moşincat, amfitrionul evenimentului, a acordat din partea revistei Cetatea Cavalerilor trofee, medalii şi plachete. Printre cei onoraţi, Trofeul și Diploma „Rădăcini” au fost oferite către prof. univ. dr. Mircea Popa, care semnează număr de număr în paginile revistei, gen. (r) Lazăr Cârjan pentru valoroasa sa colecţie Eminescu, Mihai Costin, preşedintele colecţionarilor de medalii şi insigne dedicate lui Eminescu, respectiv dr. Ionel Novac, diplomat, care a scris două cărţi dedicate poetului naţional.

Sărbătoare la statuia poetului

La Statuia lui Mihai Eminescu, moderatorii evenimentului au fost Angela Lupşea, directorul executiv al Fundaţiei de Protejare a Monumentelor Istorice – Oradea Heritage, respectiv col. ing. Dan Poinar. După intonarea Imnului Naţional, a luat cuvântul viceprimarul Antonia Nica. Aceasta a amintit faptul că Mihai Eminescu este mereu actual.

„Ceea ce Mihai Eminescu a identificat, a văzut și a înțeles că ne caracterizează ca națiune, ca popor, ca stat și guvernare, continuă să fie de actualitate și asta nu doar ca și diagnostic, ci în multe privințe și ca perspective de construcție a soluțiilor. Chiar și Eminescu a greșit în multe aspecte, până la urmă a fost și el doar un om; dar în foarte multe chestiuni a fost sclipitor, crud, percutant, vizionar, caracteristici prin care avem încă multe de învățat și de corecat”, a spus viceprimarul.

Prof. univ. dr. Mircea Popa a trecut în revistă debutul lui Mihai Eminescu în Revista Familia şi conexiunea sa cu oraşul Oradea, după care, elevii clasei a IX -a A (prof. dr. Carmen Elena Andrei) de la Wenford Academy Oradea au prezentat montajul „Luceafărul”.

Momentul festiv s-a încheiat cu festivitatea depunerii de buchete de flori din partea Consiliului Judeşean Bihor, a Primăriei Oradea, a Fundaţiei de Protejare a Monumentelor Istorice, a Asociației Naționale a Cavalerilor de Clio şi din partea elevilor de la mai multe licee din Oradea.

Expoziţia lui Ștefan Popa Popa’s

În Pasajul Bazar din str. Madách Imre a fost deschisă expoziţia „Nestemate”, cuprinzând ilustrații ale maestrului Ștefan Popa Popa’s. Col. (r) dr. Constantin Moşincat a fost amfitrion, alături de gen. (r) Lazăr Cârjan. Sculptorul Cornel Durgheu a spus câteva cuvinte despre Ștefan Popa Popa’s.

Elevii clasei a IX-a C de la Colegiul Național „Iosif Vulcan”, coordonaţi de prof dr. Elena Moțoc-Chivari, au recitat versurile marelui poet. Aceştia au fost: Bigan Anastasia, Pop Isabelle-Sophie, Sandu Daliana, Moriconi Summer Nefertari, Trip Daniela-Consuela, Bonca Sofia Maria, Marc Antonia Sara, Pop Alexia-Maria, Domocoș Diana-Mariana, Moțoc-Chivari Ioan-Cristian.

„Partituri Muzicale Regale”

La Casa Darvas – La Roche s-a deschis expoziția „Partituri Muzicale Regale”, în parteneriat cu Muzeul Național Cotroceni și Filarmonica de Stat Oradea. Angela Lupşea, directorul executiv al Oradea Heritage, a precizat că după Bucureşti, Oradea este primul oraş care găzduieşte această expoziţie itinerantă.

Curatorul expoziţiei este Flori Sava, de la Muzeul Național Cotroceni, care a subliniat faptul că un rol esențial în modernizarea și deschiderea țării noastre către Occident l-a avut Casa Regală a României. Aceasta a fost, începând cu jumătatea secolului al XIX-lea, o inepuizabilă sursă de inspirație pentru artiștii din toate domeniile. „Această cale a fost deschisă de Regina Elisabeta care, prin destinul ei inseparabil de cultură și în special de muzică, a promovat și susținut mișcarea artistică din România”. Toate evenimentele din viața membrilor familiei regale au insuflat dorința de creație, spune curatorul.

„Așa a luat naștere muzica dedicată României Regale, care a inclus marșuri și imnuri, dar și valsuri, romanțe, doine, hore, gavote sau sârbe (denumiri care nu se suprapun neapărat pe genurile muzicale de astăzi). Făcute să delecteze auzul, compozițiile reușeau să încânte și privirea prin rafinamentul prezentării. Realizate de editori cunoscuți ai epocii, partiturile îmbinau elementele decorative cu portrete ale membrilor familiei regale, o ilustrație complexă cu tușă estetică prețioasă”

Muzeul Național Cotroceni prezintă în acest proiect expozițional o colecție de cromolitografii de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, mărturie a epocii în care aceste compoziții au fost create, dar și a legăturii cu muzicieni prestigioși din vremurile respective și a pasiunii familiei regale pentru muzică. „Ineditul proiectului nostru constă în valorificarea unor piese muzicale la mai bine de o sută de ani de la creația lor, câteva dintre ele fiind prezentate în primă apariție în afara saloanelor regale cărora le-au fost dedicate”, explică Flori Sava.

Expoziţia de la Casa Darvas – La Roche a fost întregită cu instrumente din patrimoniul Filarmonicii de Stat Oradea.

Evenimentele dedicatei Zilei Culturii Naţionale au continuat la Muzeul Memorial Iosif Vulcan, unde a fost deschisă o expoziție de documente și cărți despre Mihai Eminescu, din colecția generalului prof. univ. dr. Lazăr Cârjan. A urmat apoi proiecţia filmului documentar „Eminescu și Cernăuții”, avându-l ca producător-finanțator pe Dumitru Pohuş, după un scenariu de Ionel Novac. A urmat spectacolul de gală al Filarmonicii de Stat Oradea, în parteneriat cu Oradea Heritage, Liceul de Arte Oradea şi Departamentul Muzică – Facultatea de Arte din cadrul Universității din Oradea