Prima zi de Paşte a avut o încărcătură nu doar religioasă, ci şi istorică, la Oradea, în acest an. Zilele Bihorului au marcat alipirea ultimului pământ românesc la România Mare. Sute de orădeni au ţinut să asiste la evenimentul organizat de Consiliul Judeţean şi Asociaţia Cultul Eroilor. Cum se aniversau 95 de ani de la eliberarea Oradiei de către trupele române conduse de Gen. Traian Moşoiu, orădenii au putut vedea cu ochii lor prin Centrul Oradiei, „ostaşi” de epocă, în uniforme militare specifice Primului Război Mondial. Trupe româneşti, dar şi trupe nemţeşti. După ce înainte cu o zi participaseră la aniversarea eliberării Beiuşului, la 19 aprilie 1919, duminică, 20 aprilie, trei asociaţii păstrătoare ale tradiţiilor militare, formate din voluntari, au marcat şi eliberarea Oradiei, alături de preşedintele, respectiv vicepreşedintele CJ Bihor, Cornel Popa şi Ioan Mang. Uniformele militare de acum 100 de ani au fost văzute inclusiv la Biserica cu Lună, în timpul liturghiei de Paşti. Apoi, alaiul a ajuns la statuia Reginei Maria din Piaţa Regele Ferdinand, unde autorităţile judeţene au depus o jerbă de flori. „Miezul” manifestărilor s-a consumat pe pietonalul străzii Republicii, în faţa statuii dr. Aurel Lazăr. Aici, a fost dată citirii Declaraţia de la Oradea, din 12 octombrie 1918, scrisă în casa avocatului orădean Aurel Lazăr, prin care românii ardeleni îşi făceau cunoscută dorinţa lor de Unire cu Regatul României. Apoi, istoricul Aurel Chiriac a evocat momentele ce au precedat şi au succedat zilei de 1 Decembrie 1918, până la 20 aprilie 1919, atunci când Oradea a devenit cu adevărat parte a pământului românesc, o dată cu intrarea în oraş a trupelor conduse de Gen. Moşoiu.
Regatul şi prusacii
Cele trei organizaţii cu profil militar – Tradiţia Militară, Deutsches Freikorps (ambele din Capitală, dar cu voluntari din toată ţara) şi Datina Străbună (din Oradea) – au fost punctul de atracţie al manifestării. Îmbrăcaţi în uniforme militare de război ale epocii, cu raniţa în spate, voluntarii au executat comenzi militare de front şi instrucţie, bătând şi pas de defilare.
Asociaţia Tradiţia Militară a prezentat uniformele armiei române, echipată în uniforme specifice campaniei de vară, cu căşti de tip Adrian, de inspiraţie franceză, cu monograma şi cifrul Regelui Ferdinand suprapuse peste monograma şi cifrul Regelui Carol I. A fost prezentat şi drapelul de luptă, inscripţionat cu deviza regalităţii române – Nihil sine Deo – care la acea vreme nu purta însemnele heraldice ale Transilvaniei. Drapel ce, o dată pierdut, ducea la desfiinţarea unităţii, a arătat „căpitanul”, care a prezentat armamentul şi celelalte echipamente, de la baionetă la merinde. Comanda „Asupra inamicului, năvăliţi!” şi, mai ales, execuţia acesteia, au smuls aplauzele orădenilor. „Ostaşii” români au reconstituit inclusiv ceremonialul de depunere a jurământului, din acea epocă: „În numele lui Dumnezeu Atotputernicul, jur credinţă Regelui nostru Ferdinand, supunere legilor şi regulamentelor militare, în orice ocaziune, în timp de pace şi de război! Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Membrii Asociaţiei Deutsches Freikorps au executat comenzi de front şi instrucţie, date în limba germană, sub drapelul de luptă alb-roşu-negru, specific trupelor prusace. Comandantul soldaţilor prusaci a oferit informaţii despre Regimentul 252 Prusac, transferat în Transilvania în 1916, care a dat lupte la Sibiu, Braşov, Dragoslavele şi, în 1917, la Mărăşeşti. Cu spectaculoase căşti ce păreau din metal, dar, de fapt, erau din piele întărită, pe care era aplicată stema imperială prusacă (din metal), „nemţii” au venit la Oradea cu pistoale Luger şi puşti Mauser, având în dotare inclusiv măşti de gaze. În ciuda armamentului nu foarte prietenos, „prusacii” au purtat la piept cocarde tricolore.
Ardelenii unionişti
A treia asociaţie de profil, Datina Străbună, i-a înfăţişat pe ostaşii voluntari ardeleni, înrolaţi în Armata Română, după ce, de regulă, dezertaseră din rândul armatei austro-ungare, pentru ca apoi să lupte pentru Marea Unire. Aceşti ostaşi purtau uniforme cu elemente austro-ungare. 12% din totalul Armatei Române au fost voluntari, a arătat comandantul „unităţii” de ardeleni. A fost cel mai mare procent de voluntari dintre toate armatele beligerante în Marele Război.
La final, preşedintele Judeţului, Cornel Popa, i-a recompensat simbolic pe „ostaşi”. Manifestarea s-a încheiat cu pasul de defilare ale celor trei asociaţii cu valenţe militare, pe acordurile acordurile fanfarei Şcolii Avram Iancu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!