Daniel Vulcu afirmă că şi el şi-ar dori salariu mai mare pentru el şi iubita lui, Georgia Căprărin.
„Singura modalitate de necontestat în interpretarea legii respective este ca o instanţă să stabilească calea. Faptul că ei, actorii, ne dau în judecată este un demers la care eu i-am sfătuit, pentru că este singura modalitate prin care se pot clarifica lucrurile. Când ai o hotărâre a instanţei, este de neatacat”, afirmă managerul Teatrului, Daniel Vulcu, precizând că şi iubita sa, actriţa Georgia Căprărin, angajata Teatrului, ar fi avantajată de creşterea salariului.
Mai mult, chiar el, Daniel Vulcu şi-ar dori majorarea salarială, pentru vremurile post-manageriale. „Cu siguranţă nu voi ieşi la pensie din funcţia de manager”, prefigurează Vulcu care dă, la rându-i, exemple de anomalii salariale la Teatrul Regina Maria. El, ca manager, arată că are un salariu de 4.000 de lei, în timp ce Leontin Ciucur, director artistic pentru Ansamblul „Crişana” are 8.000 de lei „şi ceva”, datorită provenienţei de la Filarmonică, unde salariile au fost aplicate luându-se act de alte legi, favorabile angajaţilor.
Unii se încălzesc…
Daniel Vulcu respinge acuzele venite dinspre actori în problema salarială şi insinuează că Elvira Rîmbu, Andrian Locovei şi Şerban Borda – cei trei actori care au organizat în lipsa colegilor lor conferinţa de presă de marţi şi-ar încerca detenta pentru un viitor post la şefia Teatrului. Mai cu seamă că anul trecut lui Vulcu i s-a prelungit contractul de management cu doar doi ani şi omul nu mai are susţinere pe linie politică, în Consiliul Judeţean. Totuşi, Andrian Locovei ţine să precizeze că, atunci când i-a nominalizat pe Moculescu şi Temişan între numele scumpe aduse la Oradea, nu se referea la Vulcu, ci la banii cheltuiţi de CJ pe spectacolele din Centru prilejuite de Zilele Şcolii de Arte Francisc Hubic.
Actorii Teatrului vor ca salariile să le fie aduse la nivelul celor de la Filarmonică, entitate subordonată tot Consiliului Judeţean. Paradoxal, nemulţumirile vin după ce în iarnă actorilor li s-au mărit salariile cu 50%, prin lege. În acest sens, actorii se prevalează de prevederii OG 20/2016.
În esenţă, Vulcu subliniază că anul trecut a adus salariile tuturor actorilor la nivelul maxim pe fiecare clasă de gradare şi că, chiar dacă ar fi vrut, tot nu ar fi putut aduce salariile actorilor la nivelul artiştilor din Filarmonică, deoarece până în urmă cu aproape două luni, la Filarmonică nu existau artişti cu gradul 1 a (cel mai înalt), aşa cum sunt 25 din cei 40 de actori ai TRM. Aşadar, nu ar fi avut cu ce să echivaleze. Tot Vulcu precizează că cei din Ansamblul Crişana au venit în Teatru pe salariile mari de la Filarmonică şi că Filarmonica a aplicat o legislaţie diferită (L 353/2007), în timp ce Teatrul său aplică şi acum L 284/2010.
Speriat de Curtea de Conturi
Păţit, managerul Vulcu invocă repetitiv Curtea de Conturi ca pe o sperietoare, după ce cu ani în urmă, dacă nu ar fi existat amnistia fostului premier Ponta, angajaţii Teatrului ar fi avut de returnat retroactiv sume importante din sporturile găsite ca fiind ilegale, de către aceeaşi Curte de Conturi. Şi acum, Vulcu subliniază cum returnează lunar banii de protocol reclamaţi de Curtea de Conturi, printr-un angajament de plată către Teatru. Este vorba despre circa 20.000 de lei, chit că banii fuseseră aprobaţi în bugetul Teatrului, prin capitol distinct, de către CJ Bihor, cu ani în urmă.
Teatrul Regina Maria nu a putut beneficia de o legislaţie favorizantă, anul trecut, din cauză că nu are regim de teatru naţional, ci doar unul finanţat de Judeţ, nu de Ministerul Culturii, arată Vulcu, precizând că a făcut demersuri pentru lămuriri către CJ Bihor şi către Curtea de Conturi. Dacă cea din urmă i-a transmis că problema salarială nu cade în aria sa de jurisdicţie, în schimb CJ Bihor i-a dat undă verde lui Vulcu să aducă salariile la nivelul Teatrului. Însă cu condiţia încadrării în buget! Un buget ce-l nemulţumeşte pe managerul liberal, aprobat la nivelul a doar 53,7% din bugetul cerut de Vulcu.
„A trebuit să mă angajez pe un buget minimal şi nici nu vor să facă rectificări”, se plânge şeful de la Teatru, cu trimitere la şefii CJ. Bugetul prevede cheltuieli cu salariile de 6.543.000 lei, „acoperit doar până în octombrie, la salariile existente, fără bugetarea celor 19 locuri vacante” – spune Vulcu, în timp ce bugetul aferent producţiilor este de 1.145.000 lei. Cifrele sunt date de manager pentru a ilustra diferenţele între cele două bugete, în contextul în care actorii reclamanţi cer să se taie bani de la producţii (sunt destule – spun reclamaţii) şi să se dea pen salarii!
„Legile sunt atât de neclare şi atât de contradictorii – este o nebuloasă – încât dacă te duci pe o direcţie, s-ar putea să vină Curtea de Conturi şi să trebuiască să dai banii înapoi. Legile sunt interpretabile, din aceste motive toată lumea se fereşte”, se apără Vulcu, semn că se teme de Curtea de Conturi, ca „prea des invocatul” de… tămâie. De altfel, nici măcar Consiliul Judeţean nu a aplicat pentru aparatul său propriu prevederile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016, privind aducerea salariilor la nivelul maximal pe ţară, pentru aceeaşi funcţie, se arată într-o adresă a CJ către TRM.
„Dirijorul este egal cu actorul?”
Vulcu afirmă că s-a temut să aducă salariile angajaţilor de la Teatru cu cele de la Filarmonică deoarece, pe de o parte, există o autoritate tutelară ce s-ar fi putut ocupa – CJ Bihor – iar o adresă trimisă de Ministerul Muncii în luna mai vine în sprijinul său, arătând că este datoria CJ, ca ordonator principal de credite, să armonizeze salariile între instituţiile din subordine, în sensul dorit de actori.
Pe de altă parte, lui Vulcu i se pare că se compară „mere cu pere”. „Dirijorul este egal cu actorul? Sau şeful de partidă? Dacă iei fişa postului, trebuie să aibă aceleaşi responsabilităţi. Actorul interpretează un rol, celălalt o partitură. Pot eu să îmi asum în faţa Curţii de Conturi egalizarea salariului de actor cu cel de dirijor? Dirijorul are 6.400 de lei, şeful de partidă are 6.000, actorul meu are 4.650. Este normal să îşi dorească această egalizare, dar această interpretare a legii poate să vină într-un fel sau altul. Se poate afirma că toţi sunt artişti şi trebuie renumeraţi la fel sau poate să vină să spună că fişa postului la actor este una, la dirijor e alta, la şeful de partidă alta”, invocă Vulcu situaţia ingrată, argumentând, aşadar, atât prin greutăţile de interpretare a legii, în lipsa unor norme metodologice elocvente, cât şi prin greutăţile financiare ale Teatrului.
La Teatru, cel mai mic salariu în plată pentru un actor este de 2.545 de lei, iar cel mai mare 4.709 lei. Un dirijor de la Filarmonică ia mai mult cu 2.500 de lei decât un actor clasa 1 a, iar un şef de partidă cu 1.850 de lei mai mult decât acelaşi actor.
„Diferenţele provin din cauza faptului că sunt proveniţi din legislaţii diferite”, afirmă managerul prins la mijloc, între şefii PSD – UDMR de la CJ Bihor şi actorii care, paradoxal, rămân şi mai nemulţumiţi după măririle din iarnă. Iar următorul său examen în faţa conducerii Consiliului Judeţean vine peste numai un an…
Citiți principiile noastre de moderare aici!