Managerul Filarmonicii de Stat Oradea, Sarkadi Zsolt, are un plan personal pentru ca reducerile de personal cerute de Consiliul Judeţean la Filarmonică să nu se mai producă. Sarkadi propune conducerii Consiliului, ca cei din corul Filarmonicii să muncească pe mai departe în aceeaşi formulă, dar cu doar un sfert de normă. Astfel, corul ar continua să funcţioneze în formula completă – de 37 de membri – aflată şi aşa la nivelul unui cor de cameră. „Având în vedere faptul că mulţi dintre membrii corului au şi alte slujbe, sunt mulţi care sunt profesori, cred că această fracţiune de normă ar afecta maximum 5-6 dintre membrii corului, cei care sunt mai tineri”, e de părere Sarkadi.
Managerul Filarmonicii spune că din micşorarea de trei ori a normei ar reuşi să îndeplinească cerinţa CJ Bihor, de reducere a cheltuielilor cu 8%. Mai mult, printr-o asemenea măsură Filarmonica ar putea angaja personal suplimentar la ansamblurile folclorice ale Filarmonice, care sunt sufocate de solicitări. Întrebat de ce doar corul trebuie să suporte reducerile de cheltuieli cerute de ordonatorul principal de credite – CJ Bihor – Sarkadi a motivat prin activitatea scăzută a acestuia, comparativ cu ansamblurile folclorice şi cu orchestra simfonică. Potrivit directorului, anul trecut corul nu a avut mai mult opt reprezentaţii, în câteva dintre aceastea acompaniind orchestra simfonică.
Sarkadi Zsolt spune că, la nivelul unui sfert de normă, cei din cor ar câştiga undeva la 300-400 de lei noi pe lună, iar Filarmonica ar face economii de circa 200.000 de lei noi pe an. Oricum, spune Sarkadi, şi azi activitatea celor din cor se reduce la două repetiţii pe săptămână, fiind luni în care nu se susţin concerte!
Fluctuaţii
De altfel, managerul Filarmonicii este nemulţumit şi de nivelul de profesionalism al corului, din cauza fluctuaţiei membrilor. „Cei tineri au nevoie de timp ca să înveţe repertoriul, iar apoi, când au învăţat, din cauza salariului pleacă. Astfel, corul nu are un repertoriu al său şi chiar dacă am dori să facem mai multe spectacole într-un an, nu am putea tocmai din cauză că nou-veniţii au nevoie de timp ca să înveţe”, spune Sarkadi. Fără să o spună direct, managerul Filarmonicii nu ar duce dorul corului dacă cei de la Consiliu ar cere de-a dreptul desfiinţarea lui. Sarkadi dă exemplul Sibiului, fostă capitală europeană a Culturii, care nu are un cor propriu. Mai mult, managerul instituţiei spune că din banii economisiţi prin desfiinţarea corului, la Oradea ar putea fi chemată chiar Opera Scala din Milano! „Din cauza faptului că avem un cor mic noi nu putem ţine spectacole de Operă, aspect care se adaugă problemelor fluctuaţiei membrilor corului”, explică Sarkadi.
Dacă nu i se va aproba propunerea cu sfertul de normă, Sarkadi are ca rezervă înjumătăţirea normei. În această variantă însă, managerul Filarmonicii nu ar mai putea angaja oameni noi la ansambluri folclorice. O singură variantă nu ar avea nicio logică: concedierea a jumătate din membrii corului. O asemenea măsură ar face corul inutilizabil.
Calin Corpas
Citiți principiile noastre de moderare aici!