În trectul său, Aleşdul a fost reşedinţă de plasă, de sangeac, de cerc administrativ, de raion, iar în secolul XVIII a fost ridicat la rang de târg. Viziunea propusă pentru oraşul Aleşd în perioda 2014-2020 este : „Aleşdul va fi un loc plăcut în care să trăieşti, să înveţi şi să munceşti, un oraş prosper şi curat, cu autorităţi locale responsabile şi deschise către cetăţeni. Cetăţenii oraşului Aleşd vor beneficia de infrastructura necesară traiului zilnic şi vor avea posibilităţi de petrecere a timpului liber şi de recreere adaptate vârstei, în natură şi nu numai”, se arată în documentul aflat pe masa aleşilor. Primarul Zeno Ţipter spune că strategia de dezvoltare a localităţii se bazează pe valorificarea resursele locale pentru a deveni o destinaţie turistică atractivă pentru localnici şi pentru vizitatori, cu respectarea mediului înconjurător, „un hub pentru turismul activ ”.
„În următorii şapte ani, oraşul Aleşd va deveni un oraş modern, echilibrat, dezvoltat prin valorificarea resurselor şi potenţialului local: industrie-energie-geotermală-turism-agricultură, oferind locuitorilor săi o motivaţie puternică pentru a rămâne în oraş, a întemeia familii şi a investi în oportunităţile locale. În acelaşi timp, oraşul Aleşd va continua să atragă locuitorii din zonele apropiate pentru a studia, a se stabili şi a investi aici, devenind un exemplu de urmat în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă pentru comunităţile din zonă”, se arată în proiectul Strategiei de dezvoltare durabilă a oraşului Aleşd, în perioada 2014-2020. După ce s-a aflat în dezbatere publică, documentul se va afla pe 31 ianuarie pe masa consilierilor locali.
Hub pentru turism activ
Transformarea oraşului Aleşd într-un „hub” pentru turismul activ în zona carstică din Bihor şi Defileul Crişului Repede, înfiinţarea unui parc industrial care să valorifice materiile prime disponibile în zonă, elaborarea unui studiu de specialitate privind calităţile curative, temperatura şi cantitatea apelor subterane, înfiinţarea unui aguapark pe un amplasament nou şi adecvat ca suprafaţă, eventual în parteneriat public-privat, atragerea unui investitor în industria alimentară, realizarea unui forum economic anual la nivelul oraşului Aleşd care să dezvolte în timp şi un mic târg de produse şi servicii, având drept obiectiv stimularea investiţiilor şi a schimburilor economice sunt o parte dintre axele de dezvoltare prevăzute în document.
Fabrica de sticlă, ţăndări
Trecutul, însăşi originea localităţii Pădurea Neagră, localitate ce aparţine de Aleşd, se confundă cu construirea fabricii de sticlă, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Fabrica de sticlă din Pădurea Neagră era aşezată în mijlocul unei păduri seculare, pe valea Bistrei, acolo unde se afla mult „cvart”, materie primă necesară pentru producerea sticlei. În viitorul comunei, fabrica de sticlă nu-şi găseşte locul, chiar dacă industria sticlei are o tradiţie îndelungată în zonă şi forţă de muncă calificată. Altădată mândria localnicilor, şi vestită în toată Europa, fabrica a fost demolată, bucată cu bucată. „Fabrica a fost achiziţionată de unul dintre foştii directori de la Oţelul Galaţi. După ce a cumpărat-o a considerat că nu mai e rentabilă, chiar dacă iniţial a promis că o va redeschide. A încercat apoi să-şi recupereze banii investiţi vânzând cărămida, fierul din fosta construcţie. A promis apoi că în locul fabricii de sticlă va prinde viaţă un proiect turistic. Nu s-a întâmplat, până acum au fost doar vorbe”, explică primarul Aleşdului, Zeno Ţipţer. Şeful Primăriei Aleşd spune că nu întrevede nici o şansă ca Pădurea Neagră să capete aspectul dinamic de altădată. Aceasta pentru că turismul de weekend e singura sferă de activitate care mai pare să aibă şansă în localitate. „În prezent, există o singură societate comercială cu domeniu de activitate fabricarea articolelor din sticlă, care însă nu şi-a depus bilanţul la decembrie 2011”, se arată în document.
Puncte slabe
Deşi în oraş se manifestă un oarecare simţ de apartenenţă a locuitorilor la comunitate, acesta este mult diluat de dificultăţile de ordin economic cu care s-a confruntat comunitatea în trecut şi care au reprezentat unul dintre motivele principale pentru migraţia populaţiei autohtone către alte centre mai mari sau către străinătate, în timp ce locuitorii satelor din jur care migrează în Aleşd ca răspuns la neajunsurile din propriile comunităţi se integrează în comunitatea aleşdeană într-o perioadă mai îndelungată. „În aceste condiţii, participarea activă a cetăţenilor în rezolvarea problemelor comune şi la activităţi de voluntariat este limitată”, se arată în document. Populaţia romă, aproximativ 1.200 de persoane prezintă „un grad mare de vulnerabilitate la fluctuaţiile de ofertă de locuri de muncă în condiţiile în care majoritatea susţinătorilor acestor familii lucrează la una dintre fabricile de încălţăminte în lohn din oraş. Astfel, posibilitatea pierderii în masă a locurilor de muncă ar genera o problemă socială majoră în Aleşd”, consideră autorii strategiei de dezvoltare a Aleşdului.
Programe inteligente
În opinia acestora, oraşul prezintă un potenţial de dezvoltare major în zona industrială, de energie geo-termală, turistică şi agricolă, care „poate fi capitalizat şi care poate aduce în viitor o dezvoltare economică superioară şi un nivel de trai mai ridicat pentru locuitorii oraşului. Singura modalitate prin care se poate capitaliza potenţialul major de dezvoltare al oraşului şi al locuitorilor săi este identificarea de proiecte şi programe inteligente şi inovative de dezvoltare pentru implementarea cărora să se atragă finanţări alternative şi nerambursabile, bugetul local şi veniturile proprii din comunitate fiind insuficiente”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!