Transparenţă, dialogul social calitativ şi aplicarea Testului IMM sunt coodonatele care trebuie să guverneze aceste proiecte. „CNIPMMR solicită pentru proiectele privind noul Cod fiscal şi Cod de procedură fiscală realizarea de către iniţiator a unei consultări reale, cu respectarea principiului transparenţei, a cadrului legal privind dialogul social şi a normelor de tehnică legislativă: comunicarea sau publicarea proiectelor în forma decisă de iniţiator, acestea fiind retrase de pe site-ul MFP; organizarea de întâlniri cu reprezentanţii confederaţiilor patronale reprezentative (discuţiile cu experţii, avocaţii şi diferite asociaţii neputând înlocui dialogul cu patronatele, astfel cum este reglementat de legea nr. 62/2011 a dialogului social); înaintarea proiectelor către Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii şi aplicarea Testului IMM, conform art. 9 alin. (4) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel cum a fost modificat de Legea nr. 62/2014; aplicarea pe deplin a principiului “Gândiţi mai întâi la scara mică”-„Reglementaţi mai întâi pentru IMM-uri”, în procesul de elaborare a celor două proiecte ”, spune prim-vicepreşedintele CNIPMMR. Printre propunerile CNIPMMR cu caracter general privind noile Coduri se află: asigurarea unui mediu de afaceri favorabil şi prietenos, a unui cadru legal stabil şi predictibil, bazat pe reducerea birocraţiei şi a sarcinii fiscale: publicarea în Monitorul Oficial a legilor de adoptare a celor două Coduri cu 6 luni inainte de data intrării lor în vigoare şi aplicarea cu începere din prima zi a anului următor celui în care au fost adoptate. „De asemenea, CNIPMMR solicită existenţa unei legislaţii cât mai uşor de aplicat, corect distribuită fiscal fără a crea distorsiuni inechitabile pe piaţă pentru toţi jucătorii existenţi.O taxare cât mai bine distribuită către toţi participanţii la viaţa economică şi o identificare a tuturor domeniilor cu impact în evaziunea fiscală şi taxarea corectă a acestor domenii sunt o solicitare majoră a noastră în aplicarea legislaţiei fiscale. Nu dorim o suprataxare a acelor contribuabili care declară şi plătesc impozite fiscal, efectul direct al unei astfel de atitudini din partea statului va impinge tot mai multe firme spre o cvasievaziune fiscală. Impactul mediului fiscal asupra mediului de afaceri al IMM-urilor trebuie sa fie unul de colaborare, de acceptare şi conformare generala fără excese din partea statului”, a concluzionat privicepreşedintele CNIPMMR Ioan Mintaş.
Ce cere CNIPMMR
-Continuarea procesului de simplificare a procedurilor administrative şi fiscale, cu reducerea cu cel puţin 10% a acestora;
Reducerea cu minimum 25% a numărului de plăţi fiscale pentru întreprinzători, care în România este cel mai ridicat din UE: de 3,11 ori mai mare decât media UE (România – 39 plăţi/an, media UE27 – 12,5 plăţi/an)1, de 9,75 ori mai mare decât în Suedia (locul 1: 4 plăţi/an) şi de 1,3 ori mai mare decât în Cipru (locul 26: 30 plăţi/an);
-Reducerea fiscalităţii: reducerea TVA de la 24% la 19%, menţinerea cotei unice, neinstituirea de noi taxe şi impozite pentru IMM-uri;
-Măsuri de stimulare a înfiinţării de noi întreprinderi şi pentru crearea de noi locuri de muncă, potrivit Programului de guvernare în vigoare (în cadrul dezbaterilor din Parlament privind modificarea prin Legea nr. 62/2014 a Legii nr. 346/2004 de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, ni s-a comunicat că punerea în aplicare a măsurilor de stimulare din Programul de guvernare vor fi prevăzute în Codul fiscal);
-Reglementarea de facilităţi fiscale pentru crearea de noi locuri de muncă, de ocupare a persoanelor defavorizate şi de creştere a productivităţii muncii, dat fiind faptul că România înregistrează cel mai redus nivel (din 21 state analizate din UE) al ponderii salariaţilor din sectorul privat în total populaţie (13,76%), fiind cu 14,73 p.p. mai mică decât cea a Elveţiei (locul 1: 28,49%) şi cu 12,82 p.p. mai mică decât cea a Danemarcei (locul 2: 26,57%)2;
-Îmbunătăţirea reglementărilor privind scutirea impozitului pe profitul reinvestit;
-Reglementarea principiului “in dubio contra fiscum”, cu aplicarea interpretării cele mai favorabile contribuabilului, pentru ca acesta să nu fie sancţionat pentru imperfecţiunile cadrului normativ;
Îmbunătăţirea reglementărilor privind controalele, pentru exercitarea cu prioritate a funcţiei preventive a controlului, cu informarea corespunzătoare şi stabilirea de avertismente prealabile sancţiunilor pentru IMM-uri.
-Îmbunătăţirea cadrului legal privind stimularea investiţiilor şi schemele de ajutor de stat, cu reducerea criteriilor de acordare pentru a le face mai accesibile IMM-urilor.
Sistematizarea reglementărilor pe categorii de contribuabili (în special pentru IMM-uri);
Sistematizarea bazei de impozitare la contribuţiilor sociale pe categorii de venituri, pentru o mai buna intelegere, de catre contribuabili a modului de calcul si pentru o aplicare cat mai corecta a legislatiei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!