Preşedintele Slovaciei, Ivan Gasparovic, a aterizat sâmbătă pe Aeroportul din Arad pentru a ajunge în vizită în Bihor. Fiindcă Tupolev-ul, aeronova preşedintelui, era de dimensiuni prea mari pentru a ateriza în siguranţă pe pista din Oradea. Prima oprire pe care familia prezidenţială a făcut-o în Bihor a fost la consulatul onorific al Slovaciei din Salonta. Aflat chiar în centrul oraşului, consulatul a devenit o mică fortăreaţă în aşteptarea preşedintelui. Serviciul de Pază şi Protecţie a luat atât strada pe care se afla consulatul, cât şi străzile laterale în obiectiv. Numai cei acreditaţi şi rezidenţii au mai trecut prin zonele din apropiere. Agenţii de pată erau peste tot. Măsurile de pază au fost radicalizate şi fiindcă de mai multe săptămâni circula zvonul că membrii ai Uniunii Tineretului Maghiar din Transilvania ar pregăti un atac cu ouă asupra preşedintelui.
Reţinuţi discret
Povestea atacului, spun organizatorii, a apărut în momentul în care la urechile Serviciului de Pază şi Protecţie a ajuns informaţia că dintr-un magazin din Salonta s-au cumpărat 100 de ouă. După informaţie a apărut întrebarea :„De ce 100 de ouă. Ce face cineva cu 100 de ouă?”. Astfel, s-a ajuns la Uniunea Tineretului Maghiar din Transilvania, grupare care nu e revendicată de UDMR, ba chiar ostilă. Percepuţi ca „ultraşi”, aceştia au mai încercat atacuri similare cu prilejul vizitei primarului general al Budapestei la Oradea, dar şi cu ocazia unui eveniment comemorativ organizat de Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, dezvelirea bustului prelatului slovac Jozef Kozacek. De această dată, mobilul atacului este Legea limbii de stat care a intrat în vigoare în Slovacia la 1 septembrie. Această lege a tensionat relaţiile din Ungaria şi Slovacia, deoarece ungurii susţin că aceasta prevede obligativitatea utilizării limbii slovace în relaţia medic-pacient în acele localităţi în care proporţia unei minorităţi naţionale nu depăşeşte 20%, îngrădeste utilizarea denumirilor geografice în limbile minorităţilor, instituie obligativitatea folosirii limbii slovace la manifestările minorităţilor şi prevede amenzi cuprinse între 100 si 5.000 de euro pentru nerespectarea acestor prevederi.Organismele europene nu au sancţionat însă niciodată Slovacia pentru această lege, din lipsă de argumente. Acesta fiind contextul, cei care au asigurat paza preşedintelui au trecut la măsuri. Sâmbătă dimineaţă, nouă tineri maghiar au ajuns la Poliţia Salonta, unde au petrecut câteva ceasuri până la plecarea preşedintelui. Aceştia erau suspecţi că ar fi pus la cale atacul cu ouă. Fapt confirmat şi de purtătorul de cuvânt al Poliţiei Bihor, dar şi de autorităţile din Bihor. Zvonul despre atacul cu ouă a ajuns şi în zona Aleşd, pe unde trebuia să plece spre Şinteu, coloana oficială. Nimic din toate aceste nu a fost de natură să pună măcar pentru câteva momente, sub semnul întrebării, programul preşedintelui slovac. Doar ninsorile abundente l-au deturnat de la traseul stabilit iniţial. Potenţialii contestatari au fost conduşi la secţie în cea mai mare discreţie.
Desant slovac
Astfel că, la câteva minute după orele 12,00 desantul slovac a ajuns la consulat. Aici, familia prezindenţială a fost întâmpinată cu pâine şi sare chiar de fiicele consulului onorific Miroslav Jabloncic. Din grupul care l-a însoţit pe liderul slovac au făcut parte investitori precum: dezvoltatorul CTP Invest, IPEK, reprezentanţii unei firme care doreşte să introducă apă termală în caloriferele salontanilor şi să facă şi un aquapark, dar şi deputatul Adrian Merka. Înaltul oaspete a făcut o vizită la consulat, şi acasă la consulul onorific, precum şi la Hotelul-Restaurant Slavia, după care a dat şi o scurtă declaraţie de presă în care a lăudat politica preşedintelui Băsescu în ceea ce priveşte minorităţile. Liderul slovac s-a ferit să dea lecţii în ceea ce priveşte rezolvarea crizei politice din România şi a crizei economice. „Alegerile anticipate reprezintă deseori punctul de ieşire din criză, chemarea la urne a cetăţenilor putând rezolva situaţia”, a spus preşedintele Ivan Gasparovic, având ca argument faptul că Slovacia a trecut de două ori prin acest episod. Liderul slovac consideră că alegerile anticipate ar putea fi utile României, atât în plan naţional, cât şi internaţional.
La Nova-Huta
La Şinteu- Nova Huta, familia prezidenţială a fost întâmpinată cu multă căldură într-un peisaj hibernal. Sute de slovaci, cu steagul Slovaciei în mâini, dar şi prefectul gavrilă Ghilea, deputatul Ştefan Seremi, l-au aşteptat pe preşedinte. La şcoala cu predare în limba slovacă preşedintele a avut parte de un program artistic oferit de artiştii locali, dar şi de artişti din Slovacia. Ivan Gasparovic şi primarul de Şinteu, Augustin Albert, s-au dovedit a fi buni cunoscători ai folclorului slovac. Ei au cântat cot la cot cu artiştii. Preşedintele nu venit cu mâna goală. El a adus cadouri atât pentru copiii din Şinteu, cât şi pentru cei pe care trebuia să-i viziteze la Făgetu, în Sălaj. Preşedintele a mărturisit că scopul vizitei sale este acela de a vedea cum trăiesc minorităţile slovace.„Vreau să vă mulţumesc pentru faptul că v-aţi păstrat identitatea şi că, prin cultura noastră, participaţi la îmbogăţirea culturii româneşti”. Ivan Gasparovic a ţinut să spună că aprecieză faptul că minoritatea slovacă este una loială statului român, în calitate de cetăţeni ai României. De aceea, atunci când a fost întrebat ce poate face pentru ca slovacii din România să o ducă mai bine, Ivan Gasparovic a răspuns ca un adevărat diplomat. „România are mari perspective de a se ridica din punct de vedere economic. Şi atunci când aceasta se va întâmpla, fiindcă slovacii din România sunt cetăţeni ai României, bunăstarea se va răsfrânge şi asupra lor”. Ivan Gasparovic a fost destul de tranşant atunci când a vorbit despre Legea limbii de stat. „Această lege prevede faptul că trebuie să folosinm limba propriului popor. Mă supără că trebuie să spun, dar minoritatea maghiară din Slovacia împreună cu politicienii şi partidele politice din Ungaria au folosit Legea limbii de stat ca să poreclească statul slovac. Această lege asigură limba maternă pentru fiecare minoritate, dar limba de stat rămâne limba slovacă. Mă bucură că avem minorităţi etnice, dar Slovacia nu este o excepţie de la Legea limbiii de stat. Această lege există şi în alte ţări din Europa”, a adăugat liderul slovac.
Veronica Bursasiu
Citiți principiile noastre de moderare aici!