Apar rezultate, după nemulțumirea prefectului Țiplea vizavi de prognoza meteo ce nu a văzut vijelia din Oradea, de săptămâna trecută. A avut rost și semnalul tras de șefa Serviciului Județean Meteo, Cristina Chiorean, deoarece apar promisiuni ferme din Capitală. Atât directorul general ANM, cât și directoarea regională de la Timișoara au sosit la Oradea pentru a anunța înzestrări ale tehnicii pentru o prognoză meteo de o mai mare acuratețe, pentru județul Bihor. Citită, desigur, tot de la Timișoara și comunicată la concurență cu informările meteorologilor din Ungaria, foarte utile celor care locuiesc în Crișana cea condusă de Banat.

Iată ce se promite

Din aprilie, se va lucra la upgradarea soft-urilor de la stațiile meteo Oradea și Timișoara, ce aparțin regionalei Banat – Crișana. Se va trece, astfel, de pe analogic pe digital. Mai mult, directorul Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, anunță că până în 2023, în județul Bihor vor fi înființate încă cinci stații meteo, pe lângă cele șapte automatizate, care funcționează în prezent, din care una arată jalnic, la Săcueni. Decizia a fost luată în cadrul unei discuții purtate cu prefectul Dumitru Țiplea, marți dimineață, la Prefectura Bihor. O asemenea stație ar urma să coste 15 – 20.000 euro.
De asemenea, radarul Gematronik de pe Dealul Vântului, scos din uz în 2009, urmează să fie înlocuit cu un radar Doppler polarimetric în bandă S.

Împreună cu turnul, investiția s-ar ridica la minimum 5 milioane de euro, spune șefa ANM. În zona Oradea ar urma să fie instalat și un sistem de detecție a fulgerelor, cotat la 500.000 de euro. Directoarea Mateescu transmite că aceste investiții din județul Bihor fac parte dintr-un program mai larg, de înzestrare la nivel național, pe care ANM îl derulează, printr-un proiect accesat din fonduri europene, pe POIM. “În timp ce în alte 5 județe sunt 28 de stații meteo, doar în județul Bihor vor fi 12 de stații meteo”, ține prefectul să-și evidențieze aportul. Două noi stații vor fi înființate între Salonta și Chișineu-Criș, una între Holod și Borod, una în zona Brusturi și una în zona Marghita.
Motivul capacitării ANM pentru dotarea regiunii Banat – Crișana: “Regiunea este de importanță semnificativă pentru activitatea economică”, explică acum șefa ANM, vorbind despre programul de înzestrare din anii ce vin, care, la nivel național, costă 48 de milioane de euro. Cu această ocazie, Elena Mateescu nu a ratat ocazia de a se lăuda cu Centrul european pentru agro-meteorologie, ce se va înființa la București.
Mateescu a dat asigurări că nu a venit în Bihor pentru a lua măsuri împotriva șefei serviciului județean, meteorologul Cristina Chiorean.
“Nu s-a pus problema de închidere a unor radare. Nici personalul nu a fost dat afară. Dimpotrivă, menținem personalul. Nu luăm în calcul să desființăm stații cu personal”, a ținut să spună directorul general Mateescu. Întrebată de JB & BIHON dacă nu cumva serviciul județean meteo din Bihor are nevoie de personal suplimentar, o dată cu noile dotări și cu noile stații promise spre a fi înființate, directorul Elena Mateescu, a dat un răspuns vag, afirmând că se va analiza problema, dacă va fi cazul…

Prognoza vijeliei? Fiecare pe limba lui

Șefa Centrului Meteorologic Regional Banat-Crișana, Silvia Barbu, insistă că prognoza meteo dinaintea vijeliei de săptămâna trecută a avut acuratețe, chit că pentru Oradea se arăta doar cod galben. Totul pentru ca mai apoi orădenii să se trezească cu acoperișuri în stradă. Mai mult, firma luminoasă de la Jumbo a fost distrusă de vânt. “Nu se încadra la cod portocaliu. Pe Bihor am avut vânt cu 23 metri/secundă, în timp ce în Timiș a suflat cu 26 m/s”, explică Barbu. Pentru cod portocaliu, viteza vântului trebuie să se încadreze între 25 și 30 m/s, arată aceasta. Directoarea Mateescu a ținut să facă apel la istorie, arătând că recordul pentru zona Oradea, privind intensificările vântului, a fost stabilit în 1978, când s-au înregistrat 32 m/s la stația meteo Oradea, ceea ce ar corespunde unui cod roșu, azi. “Au mai fost 15 situații cu 25 – 30 m/s, în ani diferiți, din ’70 până în ’78. Din 2001, de când avem stația automată, în 27 ianuarie 2015 au fost 27 m/s și am avut cinci situații de cod portocaliu”, a ținut să vină cu aceste date directorul general al ANM, în sala mare a Prefecturii Bihor.

De fapt, meteorologul local nu ar fi știut să-i explice prefectului…

Chiar dacă susține că nu vrea s-o sancționeze pe Cristina Chiorean pentru semnalul de alarmă pe care l-a tras vizavi de disperarea meteorologilor, expuși constant inclusiv la radiații (dar fără spor de antenă), directorul ANM vrea s-o scoată pe aceasta din Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Motivul? Faptul că nu a știut să-i explice prefectului că, de fapt, ANM a prognozat vremea cu acuratețe, chit că, în realitate, atât autoritățile, cât și populația, cu toții am fost luați prin surprindere de vijelia de miercuri 5 februarie, din Oradea.
Practic, Mateescu spune că la ședințele CJSU aferente situațiilor de criză din județul Bihor, ce se țin la Oradea, vor participa de acum înainte doar meteorologi previzioniști, nu agro-meteorologi, precum Cristina Chiorean. Iar previzioniștii vor veni tocmai de la Timișoara, de vreme ce, o dată cu regionalizarea, toți meteorologii previzioniști sunt la centrul de prognoză din Timișoara! Chiar prefectul Țiplea a protestat față de această măsură. “Dacă va fi cazul să vină cineva (de la Timișoara), va veni. Sau prin videoconferință!”, a replicat directorul ANM, întârind, astfel, interdicția ca șefa serviciului județean să mai participe la ședințele CJSU, conduse de prefectul Țiplea. Și pentru ca centralizarea mascată prin regionalizare să fie completă, directorul regional Silvia Barbu a contrazis-o pe Cristina Chiorean și în privința prognozelor nowcasting (pe un interval de maximum 3 ore). “Se fac prognoze nowcasting. Dar le face Timișoara (și pentru Crișana – n.red.)”, spune directorul Silvia Barbu. Dacă le face, este lesne de observat că există, totuși, o problemă cu transmiterea lor în timp util, către cei direct interesați. Și direct afectați. Cum a fost cazul, săptămâna trecută.

Responsabilitate maximă, bani puțini

În schimb, aceeași Elena Mateescu a avut dificultăți în a releva ce salarii au, de fapt, meteorologii. Săptămâna trecută, șefa serviciului județean, meteorologul Cristina Chiorean, se plângea și de salariile mici pe care le-ar încasa meteorologii, chiar minimul pe economie, în unele cazuri. În schimb, Mateescu a subliniat bonurile de masă pentru angajați, tichetele-cadou de Sărbători, voucherele de vacanță și a afirmat că acum se ia în calcul, la nivelul ANM, introducerea unor sporuri la salariile meteorologilor. Directorul ANM a jonglat cu anumite sume, despre care a spus inițial că sunt sume nete, pentru ca ulterior să aflăm că sunt sume brute. De fapt, aflăm bunăoară că, în ciuda importanței meseriei pe care o exercită, un inginer meteorolog specialist 1, cu zeci de ani de experiență în spate, ajunge cu greu la 3.000 de lei salariu net, cu tot cu sporuri, în timp ce funcționarii din alte instituții câștigă mult mai bine doar plimbând hârtii. Cât despre mașini de serviciu, acestea sunt apanaje doar ale Regionalei de la Timișoara.

Furtuna “nevăzută” de prognoza meteo relevă deficiențe majore