Viitorul pădurilor din Bihor, trasat din perspectiva Papei. Vom avea o Strategie Națională Forestieră

 

[eadvert]

Oradea. De ce biserica are astfel de preocupări, dincolo de faptul că e proprietar a peste 4.000 ha de pădure în Bihor? „Pentru că în toate timpurile, biserica a fost prezentă în viața comunității și a contribuit la modelarea vieții credincioșilor”, a explicat episcopul Böcskei László.

Conferința de la Palatul Baroc, loc care nu e ales întâmplător – acolo a fost sediul ocolului silvic propriu, s-a derulat în spiritul enciclicei Papei Francisc din 2015 Laudato Si, unde a atras atentia în ceea ce privește abordarea responsabilă a gestionării resurselor, pentru păstrarea creației lui Dumnezeu. Papa cere sprijin șefilor de stat pentru ca „creația să nu fie distrusă de om”.

Preocuparea pentru ecologie nu e una punctuală, prilejuită doar de această conferință, unde cei trei tineri moderatori sunt chiar persoanele care se ocupă de grădina de 6 ha din jurul Palatului Baroc, amenajată ca parc dendrologic.

„Noi am încercat să avem o prezență în formarea și educația ecologică a tinerilor, elevilor, adolescenților, prin activități care îi ajută să redescopere natura și îi responsabilizează”, a spus episcopul romano-catolic, care a anunțat cu acest prilej că în parcul dendrologic va fi sărbătorită din nou Ziua Pământului.

Bihorul, sub media europeană

Porzsolt Levente, consilierul Ministrului Mediului, a vorbit despre fondul forestier din România, care ocupă 27,7% din suprafața totală, conform Institutului Național de Statistică, sau 29,1% conform Inventarului Forestier Național. Potrivit consilierului, Bihorul are 27,4% din suprafață acoperită de păduri, sub media europeană, care este de 39%, cu mult mai puțin decât județe precum Suceava (49,7%), Caraș-Severin (49,6%) ori Covasna (45,7%), dar semnificativ mai mult decât județe din sud, unde e prezentă deșertificarea: Călărași (4,1%), Teleorman (4,6%). „Din această perspectivă, trebuie să ne uităm la strategia noastră la nivel de țară”, a spus Porzsolt Levente, subliniind că până la 30 septembrie 2022, când e termenul de adoptare, România ar trebui să aibă o nouă Strategie Forestieră Națională. Facultatea de Silvicultură din Brașov și cea din Suceava au câștigat competiția pentru elaborarea strategiei, iar în proiect sunt implicate grupuri de experți naționali și internaționali. Strategia Forestieră Națională stabilește viziunea despre păduri până în 2030 și cu perspective ulterioare. De altfel, consilierul ministrului Mediului a cerut celor prezenți să se implice în elaborarea acestui document.

Finanțări pentru fondul forestier

Porzsolt Levente a vorbit despre finanțarea activităților pentru fondul forestier, care sunt sub formă de compensații pentru suprafețele prevăzute în HG 447/2019, sub formă de ajutor pentru paza pădurilor în cazul proprietăților având fondul forestier cu suprafața sub 30 ha, în baza Codului Silvic, compensații pentru paza pădurilor care nu au proprietari cunoscuți, conform Articolului 16 Cod Silvic. În ceea ce privește gândirea de viitor în materie de necesități de finanțare, reprezentantul Ministerului Mediului a vorbit despre acordarea de compensații proprietarilor care au restricții la utilizarea proprietății lor, fiind suprafețe strict protejate, cum este de exemplu situl Natura 2000. Porzsolt Levente a trecut în revistă alte strategii de viitor, cum sunt: acordarea de ajutoare pentru proprietarii mici în recoltarea fructelor de pădure, ajutoare pentru paza proprietății, dar și schimbări legislative diferențiate și măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, alinierea la strategia forestieră europeană și adaptarea ei la specificul local național.

Parteneriat cu Universitatea

În ceea ce privește măsurile pentru combaterea schimbărilor climatice prin Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt prevăzute 56.700 ha ocupate cu noi suprafețe împădurite, 31.500 ha de păduri urbane create și 90 de pepiniere. Sunt 50 milioane euro alocate pentru înființarea de pepiniere și pentru tehnologii moderne de producere a puieților. Profitând de context, șeful Ocolului Silvic Sf. Maria, Ferkő Jenő, a lansat reprezentantului Universității Oradea, Ruben Budău, invitația de a crea împreună o pepinieră. Prin PNRR se acodă sprijin pentru înființarea și modernizarea pepinierelor forestiere, dar și pentru reîmpăduriri, pentru a crea perdele de protecție, împăduriri de terenuri degradate, sprijin pentru lucrări de corectare a torenților. „Prin PNNR, pentru investiții aferente Reformei 1 sunt alocate 803 milioane de euro, din care 730 milioane sunt pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv păduri urbane și reîmpăduriri”, a spus Porzsolt Levente.

La capitolul compensații acordate proprietarilor care au restricții la utilizarea proprietății, consilierul ministrului Mediului a vorbit despre transpunerea în legislație a Studiului realizat de INCDS Marin Drăcea pentru identificarea restricțiilor cauzate de aplicarea planului de management ale sitului Natura 2000, ceea ce presupune un efort financiar de 70 milioane de euro anual.

Împăduriri de terenuri degradate se fac cu succes în România încă din anii ’60, a subliniat ing. Mihai Enescu, de la Asociația EcoAssist, care a susținut o prelegere despre schimbările climatice și împădurirea terenurilor degradate.

Specialiștii Institutului de Cercetare Forestieră din Sopron, Ungaria, au adus în prim-plan considerații despre sănătatea pădurilor prin prisma schimbărilor climatice. Ruben Budău, de la Facultatea de Protecție a Mediului, deține o pepinieră în județul Arad, la Bărzani, despre care Jurnal bihorean a mai scris în trecut. El a susținut o prelegere în cadul conferinței despre ceea ce face în ferma sa, alături de specialiști precum Melles Előd, de la Asociația Proprietarilor și Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei. Budău a vorbit despre gospodărirea pădurilor în contextul schimbărilor climatice și a bilanțului de carbon. La rândul lor, Gabriel Duduman, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, a vorbit despre amenajarea pădurilor între tradiționalism și adaptabilitate, iar Ioan Tăut, de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” din Cluj-Napoca, s-a referit la monitorizarea arborilor din pădurile administrate de OS Sfânta Maria.

Pădurea în logica primirii

Șeful Ocolului Silvic Sfânta Maria, ing. Ferkő Jenő, a vorbit despre gestionarea fondului forestier prin prisma enciclicii Laudato Si. „Pădurea se situează în logica primirii. Este un împrumut pe care fiecare generație îl primește și trebuie să-l transmită generației următoare”, și-a început acesta prelegerea. În ceea ce privește Ocolul Silvic Sfânta Maria, Ferkő Jenő a explicat că acesta a fost înființat în 2008 de către Episcopia Romano-Catolică de Oradea, pentru administrarea pădurii episcopiei, iar din 2010 administrează și pădurile Episcopiei Române Unite cu Roma Greco-Catolice de Oradea. Episcopia Romano-Catolică are 4481 ha, din care 4.372,3 ha sunt păduri, restul fiind terenuri afectate gospodăririi silvice. Media altitudinală a pădurilor din cadrul Ocolului Silvic Sf. Maria e 210 m, iar vârsta medie e de 61 de ani, a explicat inginerul. Ferkő Jenő spune că au fost identificate 22 de tipuri de păduri, din care 41% goruneto-ceret de producție superioară, 14% amestec de stejar și goruni, cer și gârniță, iar 9% amestec normal de gorun, gârniță și cer. Posibilitățile anuale pentru produse principale sunt de 9.900 mc, produse secundare 5.500 mc, iar indicele de recoltare este de 3,53 mc/an/ha. În ceea ce privește Episcopia Greco-Catolică, aceasta are o suprafață în cadrul Ocolului Silvic Sf. Maria de 6.813,1 ha, din care 6.747,9 ha de pădure, cu vârsta medie de 65 de ani, la altitudini cuprinse între 140-1.500 m.

„Avem o posibilitate anuală de produse principale de 8.672 mc, la produse secundare 11.106 mc, rezultând un indice de recoltare de 2,9 mc/an/ha. Din punct de vedere al provenienței, 91% sunt din sămânță, 6% din plantații și 3% din lăstari. De la început, când am gândit modul de management al acestor proprietăți, ne-am ghidat împreună cu proprietarii după un principiu clar arătat în scrisoarea enciclică Laudato Si a Sfântului Părinte Francisc. Biserica apără dreptul legitim la proprietatea privată, dar învață și cu claritate la fel de mare că asupra fiecărei proprietăți private apasă mereu o ipotecă socială, pentru ca lucrurile să fie folositoare pentru destinația generală, pe care le-a dat-o Dumnezeu. Ca urmare am fost atenți de la începuturile administrării prin ocolul nostru la necesitățile comunităților locale din apropierea pădurilor administrate de noi.

La început, veniturile pentru susținerea activităților ocolului au fost date de vânzarea de masă lemnoasă. Până acum era general acceptată ideea că lemnul constituie principala sursă forestieră, iar pentru a obține profituri cât mai mari, ar fi trebuit să exploatăm cât mai mult.

Însă împreună cu proprietarii, s-a socotit că principiul maximizării profitului este o distorsiune conceptuală a economiei: dacă se urmărește producția, interesează puțin că se produce pe cheltuiala resurselor unitare sau a sănătății mediului. Conform Laudatio Si, s-ar putea considera etic numai un comportament în care «costurile economice și sociale, care derivă din folosirea resurselor ambientale comune, sunt recunoscute în manieră transparentă și sunt pe deplin suportate de cei care se folosesc de ele și nu de alte populații sau de generațiile viitoare». Pentru eficientizarea administrării silvice la OS Sfânta Maria, la început am identificat costurile administrării ținând cont de specificul unui astfel de proprietar, cum este biserica”, a explicat Ferkő Jenő. Acesta a reușit să certifice pădurile administrate și astfel să obțină scutire de la plata impozitului pe teren. A obținut sponsorizări și finanțări pentru plantarea a peste 320.000 de puieți.

„În prezent, avem un parteneriat cu Fundația Aqua Crisius într-un proiect transfrontalier, pentru plantarea a circa 100.000 de puieți de molid în zona Stâna de Vale, puternic afectată de doborâturile de vânt din 2017”, a explicat Ferkő Jenő.

Servicii compensate financiar

Ocolul Silvic Sf. Maria e parte într-un proiect internațional Forest Flux – Serviciul de Cartografiere a Fluxului și Stocării carbonului din Păduri, împreună cu universitățile din Helsinki și Lisabona, plus alte institute de cercetare silvică din Finlanda, România, Portugalia, Germania și Paraguay.

„În cadrul acestui program, va fi determinată cantitatea de CO2 stocată din pădurile administrate de Ocolul Silvic Sfânta Maria, lucru important pentru diverse proiecte și finanțări ulterioare, de exemplu certificatele verzi.

Ca urmare a acestor finanțări, s-a ajuns ca veniturile din vânzarea de masă lemnoasă să scadă la 60%, obținându-se 40% din alte resurse, la Episcopia Romano-Catolică. Dorim ca în 10-15 ani să ajungem la 80%. În viitor, prin resursă forestieră nu trebuie înțeles numai caracterul de marfă al lemnului. Serviciile oferite de pădure vor trebui să fie cuantificate și ele vor fi recompensate financiar. Societatea va trebui să se obișnuiască cu o astfel de abordare. Se va schimba viziunea asupra pădurii, iar serviciile de recreere, turism, stocare de CO2, sport, educație vor deveni mai importante, iar noi va trebui să ne adaptăm noilor direcții și orientări. Pentru a veni în întâmpinarea acestor noi orientări, proprietarii împreună cu ocolul silvic au început un program de reabilitare a cantoanele silvice. Se dorește adaptarea lor pentru turism, alegerea unor piste de biciclete (chiar dacă legislația în forma actuală este destul de restrictivă). Pe lângă toate aceste probleme de administrare și legislație, menirea noastră, a silvicultorilor, este de a crea păduri viabile în contextul actualelor schimbări climatice”, a concluzionat Ferkő Jenő.