Iniţial, demolările propuse erau pe dreapta, cu argumentul că ar afecta mai multe instituţii publice şi mai puţini privaţi. Din 2016 încoace, administraţia Bolojan a căpătat însă o experienţă vastă în demolarea de case private, iar calculul iniţial nu a mai avut aceeaşi greutate.

Cei care riscă să-şi vadă casele dărâmate susţin că „povestea asta cu fluidizarea circulaţiei este un pretext şi nimic mai mult. Unde ar trebui să se facă ceva pentru trafic este pe porţiunea de la intersecţia Sucevei – Horea şi până la intersecţia Sucevei – Avram Iancu, pentru că acolo se gâtuie traficul”.

Insistând că sunt cunoscători ai zonei în cauză, contestatarii spun că „e explicabil de ce vor partea asta: în spatele rândului de case sunt proprietăţi, terenuri mult mai mari, pentru care e nevoie de acces. Suntem prada mafiei imobiliare”.

Din Primărie, arhitectul şef Radu Fortiş a prezentat punctul său de vedere în conferinţa de la început de an:

„Au încercat să identifice soluţii pe porţiuni, în funcţie de context”, a spus el despre firma Planwerk SRL din Cluj, realizatoarea planului urbanistic care conţine lărgirea străzii.

Fortiş a mai admis că „nu e niciun secret că pentru zona străzii Sucevei avem câteva amplasamente care sunt foarte delicate. Am primit tot soiul de solicitări de construire în zonă”.

Odată cu lansarea în dezbatere publică a Planului Urbanistic Zonal pentru Centrul Istoric, Strada Sucevei a reintrat în fierbere, din cauza propunerii de lărgire a drumului, cu demolarea mai multor case situate pe partea stângă a străzii.

Ideea de a face din Sucevei un inel rutier de 4 benzi, exterior Centrului istoric, a fost lansată prin 2016, prin noul Plan Urbanistic General. La momentul respectiv, administraţia Bolojan afişa un fel de grijă faţă de proprietatea privată – argumentând că lărgirea străzii se va face cu demolări pe dreapta, pentru că ar fi afectat mai puţine case private şi mai multe instituţii locale sau de stat. Câţiva ani mai târziu, mult mai antrenată în exproprieri şi demolări de case private, administraţia Bolojan revine asupra deciziei: strada trebuie lărgită la 4 benzi, dar demolările se vor face pe stânga.

Proprietarii de case din zonă, mai ales cei direct afectaţi, acuză municipalitatea că ar face jocul aşa numiţilor dezvoltatori care vor blocuri în centru. În spatele rândului de case ce vor fi puse la pământ „sunt ultimele bucăţi de teren imense, aproximativ compacte şi valoroase din Centru”, spun oamenii.

Se referă la parcele precum cea din jurul sinagogii Viznitz din strada Crinului, terenurile fostei fabrici de mobilă, ale fostei Vinalcool şi adiacente, sau chiar terenul fostei Mori Emilia, lăsată să se demoleze sub ochii îngăduitori ai fostei şi actualei garnituri din Primărie.

„Cum ne rade pe noi, imediat apare acces la strada Sucevei pentru parcelele mari, de câteva mii de metri pătrați, din spatele caselor noastre. De ce credeţi că îi trebuie lui (primarului Ilie Bolojan – n.r.) bulevard?”, spune Szilágyi Enikő, fiica celor care deţin clădirea vulcanizării de pe Sucevei.

„Un pretext şi nimic mai mult”

În opinia sa, „povestea asta cu fluidizarea circulaţiei este un pretext şi nimic mai mult. Unde ar trebui să facă ceva pentru trafic este porţiunea de la intersecţia Sucevei – Horea şi până la intersecţia Sucevei – Avram Iancu, pentru că acolo se gâtuie traficul. Pe porţiunea noastră, de la Karaviem până la Piaţa Cetăţii, se circulă bine. Poate lăţi şi la şase benzi pe porţiunea noastră, că nu va fi mai bine. Problema este unde se gâtuie la două benzi, dar pe porţiunea aia nu demolează, vor să ia din trotuar, care e şi acum mic. Are cam 1,20 metri. Cât pot lua, totuşi? Până lasă 70 cm, să nu mai poţi merge cu un cărucior?”, se întreabă femeia.

Vecina sa de stradă, Liana Budura, proprietara uneia dintre casele de vizavi de Şcoala Bălcescu, spune că „pe Sucevei, în zona şcolii, este afectată circulaţia maximum 40 de minute, dimineaţa, când se duc copiii la şcoală. Ar putea rezolva asta simplu, fără demolări, să facă un intrând, ca o parcare, în faţa şcolii, unde să poată opri maşinile să lase copiii, că şi aşa acolo se staţionează pe trotuar”.

În opinia sa, un drum mai larg pe porţiuni şi cu probleme la capete, spre Avram Iancu, de exemplu, nu face decât să aducă şi mai multă poluare într-o zonă teoretic protejată prin statutul de Centru Istoric.

Studiu de trafic?

De altfel, viitorii expropriaţi susţin că în absenţa unui studiu de trafic, care să poată fi consultat public, proiectul lărgirii străzii nu stă în picioare.

„S-a făcut un studiu de circulaţie care să arate că aici e aglomerat şi că aici e musai să lărgeşti strada? Aş vrea şi eu să-l văd, să dovedească cu experţi că e aşa, deşi noi vedem în fiecare zi că nu e aglomerat”, spune Szilágyi.

După părerea sa, o alternativă evidentă şi mult mai ieftină este următoarea: traseu de 4 benzi, pornind de la intersecţia Sucevei – Horea, trecând prin Parcul 22 Decembrie, unde deja sunt 2 benzi, cu ieşire în Cantemir prin strada Sextil Puşcariu, unde ar fi suficient spaţiu pentru lărgire, fără exproprieri.

Explicabil prin interes imobiliar

Insistând că sunt cunoscători ai zonei în cauză, contestatarii exproprierii pentru lărgirea drumului admit că „e explicabil de ce vor partea asta: în spatele rândului de case sunt proprietăţi, terenuri mult mai mari, pentru care e nevoie de acces. Suntem prada mafiei imobiliare. Există un interes imobiliar ca să radă porţiunea asta de pe Sucevei – casele de la frontul stradal, cu pretextul de lărgire a drumului, din cauza terenurilor mari care sunt în spatele caselor”, este punctul lor de vedere.

Vieţi strivite

După ce s-au consultat cu alţi „beneficiari” de expropriere municipală, orădenii de pe Sucevei sunt îngrijoraţi şi că despăgubirea ar putea fi departe de a fi „justă”, aşa cum cere legea exproprierii.

În plus,există situaţii în care cei expropriaţi riscă sărăcirea instantă. „Eu am luat casa cu credit imobiliar de la bancă, pe 30 de ani. Aş mai avea de plătit vreo 20 de ani. Dacă ei mă expropriază, banii cui îi dau, mie sau băncii? În plus, eu am plătit preţul pieţei când am cumpărat casa, de zonă centrală. Ei o să îmi dea bani după valorile din tabelele notarilor?”, se întreabă Liana Budura, mamă singură a doi copii.

De neatins

Despre lărgirea străzii Sucevei, arhitectul şef Radu Fortiş, prezintă ca pe o victorie personală faptul că a obţinut de la urbaniştii care fac PUZ CT-ul o îngustare a străzii lărgite faţă de primele ambiţii: „Pentru Sucevei am avut o cerinţă specială, eu l-am rugat pe elaborator să ne dea o soluţie cât de cât viabilă, pentru că în varianta iniţială, era prevăzută o lărgire la 25 de metri, ceea ce era absoluit imposibil”.

„Au încercat să identifice soluţii pe porţiuni, în funcţie de context. Sunt fronturi pe care avem clădiri interbelice de valoare, pe care nu poţi să le dărâmi sau avem intersecţia cu Avram Iancu, în care avem nişte lucruri mai deosebite, de care nu te poţi atinge. Si atunci, au încercat să găsească o soluţie, pe care acum o analizăm”, spune Forţiş.

Grija pentru investitori…

Deşi e vorba de o zonă în care, cel puţin teoretic, ar trebui să primeze grija pentru o oarecare conservare şi restaurare – Centrul Istoric Oradea şi limita fostului ghetou evreiesc din Oradea, arhitectul şef a preferat să pomenească despre faptul că „în momentul actual, suntem blocaţi investiţional”. „Dacă cineva doreşte să facă ceva, nu ştim ce să îi spunem, pentru că nu avem instrumentul necesar. Trebuie să deblocăm situaţia” a spus el.

De altfel, a mai confirmat că „nu e niciun secret că în zona străzii Sucevei, avem câteva amplasamente care sunt foarte delicate. Am primit tot soiul de solicitări de construire pe zonă, mă refer la strada 1848, sunt o grămadă de străzi acolo, şi de fiecare dată le-am spus colegilor să fim foarte atenţi. Presiuni tot timpul există, toată lumea vrea să se construiască ceva, dar trebuie să existe o coordonare serioasă. E important să existe acest regulament, pentru ca să putem da un regim de aliniere”, a spus arhitectul şef în conferinţa de presă de la începutul anului.

Orizont de timp?

Despre lărgirea străzii Sucevei la 4 benzi, Radu Fortiş spune că este o „ipoteză de lucru pe termen foarte lung”. Jurnal bihorean/bihon.ro l-a invitat să comenteze utilitatea proiectului în contextul în care, spre Piaţa Cetate, toate benzile rutiere care ies de pe Sucevei sunt dirijate obligatoriu spre Centrul Civic şi nu mai există varianta virării directe spre Nufărul. Arhitectul şef al urbei spune doar că lărgirea trebuie privită prin prisma pietonalizării mai multor străzi din centrul oraşului. De asemenea, nu a putut defini nici ce anume înseamnă „termen foarte lung” în viaţa unuia dintre cele mai dinamice oraşe.