Șeful PSD Bihor regretă că din postura de vicepreședinte, nu a putut face mai mult pentru fotbalul județean, din cauza colegilor de Executiv. Mang îi acuză pe liberalii lui Bolojan că au încercat din răsputeri să blocheze proiectele județului, doar pentru că au fost trecuți în Opoziție.

JB & BIHON: Dle Mang, candidați pentru funcția de președinte al Consiliului Județean, după două mandate de vicepreședinte, marcate de conflicte politice majore în plenul Consiliului. Având în vedere energiile negative acumulate, de ce candidați?

[eadvert]

IOAN MANG: Pentru că știu ce trebuie făcut, cum trebuie făcut, pot să fac și vreau să fac pentru bihoreni. Cu toată modestia de rigoare, cred că astăzi sunt cel mai pregătit pentru a face ceea ce trebuie făcut pentru județul Bihor.

Ce puneți pe masa bihorenilor, la capătul celor patru ani de mandat?

I.M.: În 2016, când am candidat pentru Consiliul Județean – atunci era candidatură pe listă de vot – am promis bihorenilor că voi asfalta drumuri în Bihor. În 2016, Bihorul avea cele mai proaste drumuri județene. Astăzi avem 530 de kilometri de drumuri modernizate de către noi, actuala conducere, în acest mandat, față de cei aproximativ 200 de kilometri realizați de predecesorii mei, în opt ani. Apoi, atunci când am venit, am spus că într-un an vom termina construcția Muzelui. Din 2010 până 2016, lucrările la Muzeul Țării Crișurilor au fost blocate. Am reușit, în 2016, să deblocăm situația și în opt-zece luni, a fost gata clădirea Muzeului. A început să poată fi vizitată, cu expoziții temporare la început, apoi cu vivarium, iar astăzi și cu o expoziție permanentă. Ne-am ținut de ce am promis, deși am fost doar vicepreședinte.
Din toate punctele promise, doar două nu au putut fi realizate: nu am făcut stadion, iar din cauza birocrației, nu am început lucrările la parcul științific și tehnologic promis pentru orădeni și bihoreni, împreună cu Universitatea. În rest, tot ce am scris acolo, în 2016, am făcut. Și nu am fost președinte, ci vicepreședinte.

Apropo de Muzeu, acolo unde, înainte de mutare, se plăteau acele chirii exorbitante, de 15.000 de euro/lună către Episcopia Romano-Catolică. La un moment dat, în spațiul public a mai fost o discuție vizavi de rentabilitatea de a avea un Muzeu într-un spațiu atât de vast, o investiție care va trebui întreținută, dezvoltată, astfel încât să devină cu adevărat un punct major de atracție pentru Țara Crișurilor. Există o proiecție vizavi de felul în care poate să monetizeze Muzeul ceea ce poate el oferi vizitatorilor, pentru a se putea întreține fără subvenții de la Consiliul Județean?

I.M.: Este total greșită abordarea aceasta a eficienței economice în toate activitățile. Cultura nu poate fi privită doar din punctul de vedere al eficienței. Nu cred că se așteaptă cineva ca teatrul și filarmonica să poate funcționa singure. Când va fi gata complet, Muzeul va putea funcționa aproape singur. Când va fi amenajat complet, Muzeul va avea 6.000 mp de expoziții permanente. Sunt 6.000 mp de depozite. Sunt 480.000 de exponate de patrimoniu. Nu este muzeul unui oraș de provincie, ci este unul dintre cele mai mari muzee din România. Când va fi gata, va fi cel mai frumos muzeu din România și sunt convins că va fi vizitat nu numai de români.

Care este termenul pentru finalizarea acestui obiectiv?

I.M.: În această lună vom mai inaugura secția de științele naturii, iar în 17 septembrie, secția de arheologie. Se lucrează intens la etajul I. Mai sunt încă două etaje de finalizat, pe fonduri RO-HU. Aici, procedurile sunt foarte birocratice, dar în 2022 ne dorim să fie gata complet, toate expozițiile din Muzeu. Sunt exponate de valoare inestimabilă.

Ați pomenit de birocrație. Birocrație românească…

I.M.: Da, dar nu numai la RO-HU. Ne-am lovit de această birocrație și la Parcul Științific și Tehnologic (proiect depus de Consiliul Județean împreună cu Universitatea din Oradea – n.red.).

Există, oare, o problemă cu aplicabilitatea acestui proiect privind transpunerea cercetării în economia reală? Știm că există asemenea probleme cu proiectele de cercetare, depuse spre finanțare.

I.M.: Da, dar aici s-a gândit de la început pentru cercetare aplicativă și nu fundamentală. Toată problema pentru care s-a tărăgănat este legată tot de birocrație. A trecut 2018, acum aduceți pe 2019 situația financiară a Universității și a Consiliului Județean – ni s-au cerut aceste situații ca și cum ar fi fost vorba despre firme private. Au fost 24 de cereri de clarificare venite din partea finanțatorului. Încă mai am speranța că în această lună se va semna finanțarea, după ce a fost declarat cel mai bun proiect, fiind declarat finanțabil încă de acum trei ani.
Nu vreau să cred că cineva s-a gândit să nu rămână în Oradea absolvenții buni și să ia calea Clujului sau a Timișoarei, pentru a face cercetare și pentru a aduce o plus valoare unui produs. Acest Parc Științific este necesar pentru a păstra în Oradea absolvenții foarte buni, care doresc să facă cercetare.

Sunteți satisfăcut de ceea ce ați reușit să realizați la cârma Consiliului Județean, în acești patru ani?

I.M.: Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, sunt foarte mulțumit de ce am făcut. Sigur că dacă eram președinte, puteam să fac mult mai multe. Sunt convins că în viitorul mandat, ca președinte, voi reuși să pun la punct și lucrurile pe care nu le-am reușit până acum.

Să înțeleg că aveți un rest în relația cu președintele Consiliului Județean, Pásztor Sándor (UDMR)?

I.M.: Nu, dar nu poți să iei decizii ca vicepreședinte. Dispoziția finală tot președintele o dă și au fost câteva chestiuni în care nu am căzut de acord. Eu mi-aș fi dorit foarte mult să găsim o formulă să revigorăm echipa de fotbal fanion a județului Bihor. După mine, este rușinos că astăzi Bihorul nu intră în discuție în nicio competiție fotbalistică de primă mână, din țară.

De altfel, în 2016, promiteați un stadion nou pentru Oradea, investiție care nu s-a mai materializat. Tot în 2016, de la nivelul Consiliului Județean, ați promis sprijin pentru ca divizionara secundă Luceafărul Oradea să se poată lupta pentru promovarea pe prima scenă fotbalistică a țării. Nici acest angajament nu s-a materializat și iată că azi Bihorul nu mai are echipă de Liga 2. Care sunt explicațiile pentru lipsa de concretizare a acestor angajamente?

I.M.: În conducerea Consiliului Județean au fost un președinte și doi vicepreședinți. Din cei trei, eu doream, iar ceilalți doi nu doreau. Președintele a spus că are experiență cu fotbalul și a avut probleme pe acest subiect, pentru că au fost tot felul de cercetări și a trebuit să dea cu subsemnatul, iar celălalt vicepreședinte, care era în ALDE la acea vreme (Traian Bodea – n.red.), nu a dorit. A zis că nu este un subiect, că nu îl interesează. Eu cred că ar fi fost un subiect. Cred că bihorenii merită să aibă o echipă de primă mână. Eu știu când era stadionul plin la Oradea, cu 25.000 de spectatori.

Cu stadionul ce s-a ales?

I.M.: Cam același motiv, puteam să obțin de la București un stadion. Până la urmă, nu s-a reușit. O să îl facem în mandatul următor. Sper ca, împreună cu Primăria, să reușim să facem un alt stadion, dar un stadion de 12.500 de locuri nu este pentru municipiul Oradea. Poate pentru Târgu Jiu, dar nu pentru Oradea.

Consiliul Județean și-a dat deja un acord de principiu pentru stadion, pe terenul de lângă Stadionul Tineretului, pe malul Peței. Susține PSD acel amplasament, pentru un parc sportiv integrat, sau aveți alte idei?

I.M.: Dacă pe acel amplasament intră un stadion de 20 – 25.000 de locuri, este în regulă. Dacă nu, trebuie căutat alt amplasament. Oricum, acel teren are niște probleme în instanță, mâine nu ar putea fi folosit.

S-a pus problema că la 20 – 25.000 de locuri ar fi, totuși, cam mult, pentru că astăzi, în România nu prea se umplu stadioanele, așa încât ar fi un stadion mai mereu pe jumătate plin. Care sunt argumentele pentru un stadion cu cifra 2 în față?

I.M.: Pentru festivaluri. Pentru concerte ale trupelor de prim nivel la nivel mondial, 12.5000 de locuri ar fi mult prea puțin. Și, sigur, pentru meciuri. La Oradea, au fost asistențe de 25.000 de spectatori.

Vi s-a reproșat că ați girat construirea unui bazin de înot la Nucet, care are doar 2.000 de locuitori și care nu ar putea susține, așa cum se cuvine, mentenanța acestui bazin. Cum răspundeți insinuărilor că i-ați făcut primarului de acolo bazin, doar că este din PSD?

I.M.: Bazinele se vor face în toate municipiile și orașele din Bihor, mai puțin Oradea, care ne-a copiat modelul și a solicitat Companiei Naționale de Investițiisă îi facă un bazin didactic. Noi nu am așteptat după CNI. Nucetul este oraș și a venit primul cu terenul, la fel Săcueniul. Ceilalți au amânat. Aleșdul a renunțat la bazin și au dorit altceva. De aceea, facem o bază sportivă la Pădurea Neagră. În rest, toate municipiile și orașele din județ vor avea bazine didactice acoperite, unde copiii își vor desfășura orele de educație fizică, până vor învăța să înoate, iar în orele libere, vor putea fi folosite de oricine. La Nucet au copii mulți. Sunt copii și la Câmpani, și la Criștior, și la Cărpinet, peste tot în zona respectivă.

Dacă ar fi să dați timpul înapoi, din perspectiva mandatului 2016-2020, ce ați schimba?

I.M.: Ceea ce poate nu s-a făcut suficient, poate a ținut și de organizarea Consiliului Județean, este faptul că serviciul de achiziții ține de Direcția Economică și de vicepreședintele pe probleme economice, iar Direcția Tehnică ține de celălalt vicepreședinte. Cred că ar fi trebuit să fie toate sub un singur șef și în felul acesta poate ar fi fost mai dinamică activitatea. S-au întins anumite licitații foarte mult, și din cauza contestațiilor, dar și până să se ajungă acolo s-au întins foarte mult.

Cum apreciați modul în care funcționează aparatul propriu al Consilului Județean și instituțiile subordonate ale Consiliului? Ce idei aveți pentru eficientizarea administrației județene?

I.M.: Întotdeauna este loc pentru eficientizare. Unii funcționari publici au uitat faptul că în primul rând sunt funcționari publici și abia apoi sunt membri de partid. Știu exact ce spun. Când un funcționar tărăgănează un lucru doar pentru că la partid i s-a spus să meargă cât mai prost lucrurile în mandatul acesta, ca liberalii să arate cu degetul către actuala conducere, aici este o mare greșeală a acelor funcționari publici. În rest, pot să facă orice politică, la orice partid, dar nu în timpul serviciului.

Concret, ce proiecte au fost afectate din cauza acestor atitudini și de unde au venit acestea?

I.M.: Atitudinea aceasta a venit, în primul rând, din plenul Consiliului Județean. Vă amintesc aici proiectele importante ale județului care nu au fost votate de grupul PNL, în perioada în care aveam nevoie de majoritate de două treimi. Votul pentru Drumul Apusenilor s-a dat după câteva luni, când au început unii consilieri județeni ai PNL să fie revoltați că nu au voie să voteze proiectul și în Beiuș oamenii îi arătau deja cu degetul. Drumul Salonta – Tinca nu a fost votat niciodată. Am avut noroc că s-a schimbat codul administrativ și nu a mai fost nevoie de două treimi și în felul acesta am putut să ducem proiectul mai departe.
Pentru cei care spun azi că nu s-a făcut cum trebuia, a fost mult mai important să le blocheze patru ani de zile decât să își aducă aportul la bunul mers al proiectelor și al vieții bihorenilor. Nu ne aducem aminte de ei, de bihoreni, decât atunci când suntem la putere, iar când suntem în opoziție, luptăm contra bihorenilor, ca să arătăm că nu se poate.
În aceeași idee, au copiat anumiți funcționari publici. Îi ceri o hârtie, nu ți-o aduce a doua zi, ți-o aduce abia peste o săptămână. Îți mai și răspunde obraznic. Acestea au fost situațiile.

De fiecare dată, ați fost trădat de UDMR, la Consiliul Județean. În 2015 v-au înlocuit din funcția de vicepreședinte, funcție ce a ajuns la PNL, iar acum, în 2020, UDMR s-a alăturat alianței PNL – ALDE, trecându-vă, practic, în Opoziție. Chit că sunteți vicepreședinte în Executivul județean. Plecând de la aceste realități, credeți că județul Bihor ar putea fi condus de o alianță PNL – PSD, fără UDMR?

I.M.: PNL – PSD nu o văd posibilă. PSD – PNL, da. PNL – PSD nu o văd posibilă pentru că au mult prea mult orgoliu. Pentru că în 2016, când eu eram făcut János pentru alianța cu UDMR, trebuie să spunem oamenilor că, de fapt, discuțiile de până atunci s-au purtat doar între PNL și UDMR. Iar PNL, din disperarea de a avea și Primăria, și Consiliul Județean, a oferit UDMR tot ce era posibil de oferit: două funcții de vicepreședinte și o funcție de viceprimar. Mai puțin funcția de președinte. PSD a fost eliminat de la discuții, de către PNL.
Am avut marele merit de a aduce la aceeași masă UDMR, ALDE și PSD și de a face o altă alianță, care să oprească dictatura liberală în județul Bihor. Pentru că am avut opt ani de președinte de Consiliu Județean liberal și primar liberal. Opt ani de ceartă între Consiliu și Primărie. Niciodată nu a fost pace. Astăzi, Bihorul este singurul județ din România care are Spitalul Județean la Primăria municipiului, nu la CJ, pentru că primarul și-a dorit să aibă spitalul, cu orice preț.

De ce este rău acest aspect, câtă vreme se fac investiții la Spitalul Județean?

I.M.: Pentru că Spitalul Județean trebuie să deservească întreg județul și investiții face și Consiliul Județean. Acum, CJ investește 7 milioane de euro în Spitalul Județean, pe fonduri RO – HU.

Însă mai degrabă contează cum este administrat, deoarece spitalul oricum găzduiește bolnavi din tot județul. Aveți ceva să îi reproșați managerului, dr. Carp?

I.M.: Domnului doctor, nu. Dar, încă o dată, nu văd care este avantajul pentru acest spital că este în subordinea Primăriei. Vă mai spun ceva: suntem singurul județ din țară, care tot pe vremea lui Radu Țîrle a dat masterplanul de apă și canal și ADI Aparegio în subordinea Primăriei Oradea. Un lucru care pentru Primărie a avut două avantaje: primarul s-a putut împăuna cu sume mari de bani din fonduri europene, finanțat pe POIM (Ioan Mang spune că acest lucru nu are nicio legătură cu faptul că operatorul de apă este Compania de Apă Oradea – n.red.).
Și a mai avut un avantaj: faptul că, fiind la Primăria Oradea, s-au putut face presiuni pe anumiți primari că nu vor fi racordați la magistralele de apă, decât dacă trec la PNL. Eu, de exemplu, m-am dus la ministrul Mediului de atunci, Rovana Plumb, care mi-a spus că cine administrează masterplanul de apă și canal este obligat să primească toate primăriile. La noi nu s-a întâmplat asta. Am avut primării, chiar și liberale, pentru care Compania de Apă trebuia să îi semneze, ca operator, că îi va administra sistemul de apă din acea localitate, dar directorul de la Companie nu a vrut să semneze. Astfel, respectivul primar nu a putut să primească bani ca să își facă rețeaua.

INTERVIU (Partea I) | Ilie Bolojan: „Consiliul Județean trebuie reorientat către cetățeni”

INTERVIU Simona Bișboacă, un președinte de Județ în sprijinul producătorilor locali

INTERVIU | Blejan: Schimbarea poate veni doar de la oameni care au realizat ceva în privat