Biro salută faptul că în cea mai recentă versiune a noului text constituţional recunoaşte, în articolul 1 „rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale”.
Apoi, în art. 6 se introduce noul text: „Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor”. Biro spune că în urma acestui text, va trebui adoptată o lege organică privind statutul minorităţilor naţionale, ce stă de cinci ani în Parlament, iar identitatea se exprimă prin limbă şi cultură.
Căpetenii minoritare
Altă reuşită pentru UDMR este completarea art. 12 cu următorul alineat, important dacă e să rememorăm scandalul din jurul arborării steagului secuiesc în Secuime: „Minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă”. „Prin spaţiu public înţeleg inclusiv în faţa Prefecturii”, a răspuns Biro Rozalia, la întrebarea dacă aceste însemne ar putea fi folosite pe clădiri administrative ale Statului Român. Dar, spune senatorul, condiţiile urmează să fie stabilite clar, prin lege.
La capitolul nereuşite ale UDMR, Biro a enumerat următoarele: scoaterea expresiei de „stat naţional” din textul constituţional, promovarea limbii minorităţii ca limbă regională, instituirea republicii parlamentare, delimitarea accentuată a atribuţiilor camerelor Parlamentului şi prevalarea tratatelor internaţionale în faţa legilor naţionale, dacă acestea nu sunt mai retrictive decât legea românească.
Citiți principiile noastre de moderare aici!