Inclusiv în dosarul omului de afaceri orădean Beniamin Rus (Selina – Trameco) și al fostului președinte al Consiliului Județean, Kiss Alexandru. Ambii sunt inculpați pentru acte de corupție. De asemenea, procesele Tel Drum, în care este implicat liderul PSD, Liviu Dragnea pot fi influențate de decizia emisă de CCR.
În esență, Curtea a decis că este neconstituțional ca SRI să obțină mandate de interceptare pe siguranță națională, pentru acte precum terorismul, pentru ca, ulterior, dacă prin acele interceptări se descoperă suspiciuni privind alte infracțiuni, interceptările să fie oferite DNA, pentru a folosi procurorilor în anchete penale.
La sesizarea casei de avocatură ce-l reprezintă pe Rus – Sergiu Bogdan & Asociații din Cluj-Napoca – cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a declarat ca neconstituțională sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României este neconstituțională.
În schimb, a respins sesizarea avocaților clujeni în privința altor alineate sesizate, din aceeași lege.
Prin această decizie, practica de până acum a organelor de anchetă este invalidată. Rămâne de văzut în ce măsură va fi afectat mersul proceselor penale în care sunt inculpate persoane interceptate pe mandate de siguranță națională, precum cele pomenite mai sus.
Avocata lui Rus: “Sunt parțial mulțumită”
Doris Șerban este avocata care a invocat excepția de neconstituționalitate privind interceptările pe siguranța națională, realizate de SRI și folosite apoi de către DNA în procese de corupția. „Având în vedere că am invocat mai multe critici de neconstituționalitate din Legea nr. 51/1991 și a fost admisă una singură, sunt parțial mulțumită de rezultat”, a declarat avocata lui Beniamin Rus, pentru JB & BIHON.
În vara lui 2015, avocata clujeancă invocase în fața camerei preliminare de judecată excepții de neconstituționalitate în Legea 51/1991 privind siguranța națională. Motivul: în dosarul penal (2022/111/2015, aflat pe rolul Tribunalului Bihor) unde este inculpat pentru corupție, împreună cu fostul președinte al Consiliului Județean, Kiss Alexandru dar alături și de proprietarii companiei Keviep din Debrețin, Miklossy Ferenc tatăl & fiul, patronul companiei Selina – Trameco, Beniamin Rus fusese interceptat de către SRI în baza unui mandat privind siguranța națională. Ulterior, interceptările au fost predate procurorilor anti-corupție, care le-au folosit în rechizitoriu.
„În cauza de față, toate interceptările s-au realizat invocându-se Legea siguranței naționale. Din cele 5 – 10 interceptări, sunt câteva interceptări redate în rechizitoriu de către procuror. Însă la dosar sunt atașate și altele”, declară Doris Șerban, reprezentantă a casei de avocatură Sergiu Bogdan & Asociații din Cluj-Napoca.
Însă, în ciuda victoriei de la Curtea Constituțională, avocata evită să se exprime vizavi de efectele concrete pe care decizia CCR le-ar putea produce în procesul penal al clientului său: „Ar trebui să vedem motivele, dincolo de cele comunicate deja de CCR. După aceea ne vom putea exprima”.
Procesul în care Rus, Kiss, Miklossy (senior și junior), Bojtor și Roatiș sunt inculpați iar Consiliul Județean Bihor este parte vătămate este spre finalul cercetării judecătorești, la instanța de fond. În
26 martie este următorul termen, la Tribunalul Bihor.
„Nu au existat amânări aproape deloc. Ritmul procesului a fost unul extrem de susținut. O spun într-un sens pozitiv”, mai precizează avocata din Cluj.
Cu cuvintele Curții
Printr-un comunicat emis miercuri, Curtea Constituţională anunță următoarele:
„Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României este neconstituțională.
Dispozitiile art.3 lit.f) Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României au următorul cuprins: „Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: f)subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale.”
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.3 lit.a)-e) și g)-m), art.10, art.11 alin.(1) lit.d) și art.13 din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României, precum și a dispozițiilor art.13 din același act normativ, în forma anterioară modificării prin Legea nr.255/2013.”
Motivarea deciziei CCR
„În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reţinut următoarele:
Pornind de la jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia orice ingerință în drepturile și libertățile persoanei trebuie să fie „prevăzută de lege”, cerință care nu se limitează doar la stabilirea unui anumit temei legal în dreptul intern, ci vizează calitatea legii, care trebuie să fie accesibilă, clară și previzibilă, Curtea a analizat în ce măsură sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români” din cuprinsul art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 întrunește condițiile de claritate și previzibilitate.
Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, cu consecința incidenței mijloacelor de drept penal și procesual penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților unei colectivități/comunități (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securității naționale, pe de altă parte.
Or, Curtea a observat că sintagma criticată nu realizează această distincție, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora. Astfel, din modul de redactare a sintagmei criticate, rezultă că se poate circumscrie unei amenințări la adresa securității naționale orice faptă/acțiune, cu sau fără conotație penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Consecința unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanțiate activității specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă; localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee, etc).
Pentru aceste motive, Curtea a constatat că reglementarea criticată contravine prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5) referitoare la principiul legalității, în componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea normei, art.26 referitor la viața intimă, familială și privată și art.53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curţii de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.”
Comunicatul CCR poate fi vizualizat integral aici.
Citiți principiile noastre de moderare aici!