Din spirit civic, Vasile Fonoage, duce o intensă activitate pentru ca România să aibă o infrastructură europeană.
Jurnal bihorean: Dle Vasile Fonoage, în ultimii trei ani ați avut o activitate intensă în ceea ce privește realizarea infrastructurii rutiere din România și, bineînțeles, bihorean fiind, și în cea din județul Bihor. Care este situația actuală? Ce inițiative ați avut?
Vasile Fonoage: Trebuie să precizez că activitatea noastră este datorată unui spirit civic pe care ar trebui să-l aibă cât mai mulți români. În plus, faptul că nu avem o infrastructură rutieră la nivel european, nouă, propice mediului de afaceri, ne aduce mari prejudicii, precum costuri mărite de transport, întârzierea livrărilor, refuzul unor transportatori de a prelua unele comenzi etc., nemaivorbind de pierderile pe care le au firmele noastre de turism!
Pentru a sensibiliza factorii responsabili în reluarea lucrărilor la autostrada Transilvania, am organizat anul trecut o vizită la unul dintre obiectivele abandonate de pe raza comunei Cetariu, urmată de o conferință de presă, solicitând demisia conducerii CNADNR. Am repetat vizita împreună cu colegii de la Asociația Patronilor și Meșteșugarilor Cluj, pe tronsonul de autostradă Gilău-Nădășelu, unde se lucra într-un ritm foarte redus. Aici am invitat și primarii comunelor din zonă și am solicitat din nou demisia și demiterea conducerii CNADNR pentru incompetență. Sătui de tărăganarea lucrărilor, la un moment dat s-ar putea să cerem organelor abilitate să găsească vinovați pentru pierderile cauzate de sistarea lucrărilor la tronsonul Borș-Suplacu de Barcău, care nici până astăzi nu au fost reluate.
J.b.: Pot patronatele influența modul în care se realizează infrastrutura rutieră atât pe plan regional, cât și național? În ce mod?
V.F.: Pot, sau cel putin încearcă. În acest an am avut două acțiuni care, sperăm noi, vor da rezultate. În luna aprilie 2016, o delegație a UNPR s-a întâlnit cu conducerea CNADNR pentru a pune bazele unei colaborări în folosul realizării unei infrastructuri la standarde internaționale și într-un ritm mai alert decât până în prezent. Noi, mediul de afaceri, le-am propus un protocol de colaborare, organizând în luna iulie a.c. o primă acțiune comună, conferința cu tema „Promovarea calității în proiectare, servicii și materiale în domeniul infrastructurii rutiere din România”. La această conferință, organizată la București, au fost prezentate de către firmele noastre materiale și tehnologii care să ducă la îmbunătățirea calității infrastructurii rutiere din România. La conferință au asistat reprezentanți ai CNADNR, CESTRIN și ai DRDP București, Brașov, Constanța și Craiova, care s-au arătat interesați de materialele prezentate.
J.b.: Cum apreciați modul de abordare a noii conduceri a CJ Bihor față de aeroportul din Oradea? De ce „complementaritate“ și nu „concurență“?
V.F.: Vreau să precizez de la început că noi, cei de la Federația Patronilor Bihor, nu am fost invitați la nicio întâlnire a celor care răspund de Aeroportul Oradea pentru a ne exprima punctul de vedere privind destinațiile care ar fi de interes pentru mediul de afaceri, cu toate că o mare parte din pasagerii oricărui aeroport o reprezintă oamenii de afaceri. Eu cred că, în acest moment, cel mai important lucru este să deschidem câteva curse externe, ținând cont de niște realități cum ar fi: unde avem comunități de români plecați de la noi; din ce țări provin investitorii străini din zonă, ce potențial turistic au orașele alese ca destinații de zbor.
Ca să revin la întrebarea dvs., eu cred că mai benefică ar fi complementaritatea decât concurența. Spre exemplu, din Debrețin nu este zbor în Spania – eu cred că pentru Oradea ar fi benefică o cursă cu destinația Madrid sau Barcelona. La concurență cu Debreținul poate doar o destinație ca Londra ar putea rezista, datorită legăturilor de zbor cu cursele transoceanice care pleacă de la Londra. Noi, Federația Patronilor Bihor, suntem deschiși conlucrării cu autoritățile pentru găsirea celor mai bune destinații de zbor pentru Aeroportul Oradea dacă, bineînțeles, vom fi solicitați.
J.b.: Tronsonul Suplacu de Barcău-Borș revine în actualitate. Cât de important ar fi pentru noi, bihorenii, și bineînțeles pentru românii ce pleacă spre Occident cu mașinile?
V.F.: Eu am propus încă în urmă cu patru ani ca acest tronson să înceapă de la graniță către Suplacu de Barcau, iar după 12-13 km ar intersecta DN19 între Biharea și Satu Nou. Ce să mai vorbim, dacă am finaliza cei aproximativ 12 km de autostradă, am intersecta drumul de Satu Mare, ne-am urca pe autostradă la Biharea și am ajunge numai pe autostradă în orice țară din U.E. Toți românii așteaptă finalizarea Autostrăzii Transilvania ca pe o „izbăvire“, după atâtea „telenovele“ care s-au derulat în cei 14 ani de când a demarat proiectul.
J.b.: Ce acțiuni veți întreprinde pe viitor atât la nivel județean, cât și național, pentru a mișca din loc realizarea infrastructurii rutiere?
V.F.: În primul rând, vom organiza vizite împreună cu reprezentanții CNADNR atât pe autostrăzile aflate acum în lucru în România, cât și pe DN 76 (o altă „cruce“ pe care noi, bihorenii, am purtat-o în ultimii ani), cerând beneficiarului să respecte termenele de execuție și prevederile contractuale, acest drum fiind o adevarată „Golgotă“ și pentru locuitorii din zonă. În cursul lunii octombrie vom organiza și la Cluj aceeași conferință referitoare la calitatea lucrărilor de infrastructură, pentru că dacă tot s-au întârziat atât de mult lucrările, măcar ele să fie de bună calitate, durabile în timp.
Citiți principiile noastre de moderare aici!