Sunt opere realizate de 25 de artiști cruciali, care au creat între cele două războaie mondiale, din patru mari centre de artă ale Transilvaniei: Oradea, Cluj, Brașov și Baia Mare. Sunt expuse 70 de capodopere selectate din impresionanta colecție privată a dr. József Böhm, originar din Oradea, dar care trăiește în Germania.

[eadvert]

Colecția oferă o perspectivă asupra primelor decenii ale picturii moderne din Transilvania, iar Colecția Böhm vine să așeze patrimoniul la locul său binemeritat în istoria artei. József Böhm nu a putut fi prezent. El a ajuns numai până la Budapesta, de unde a trebuit să se întoarcă din modive medicale. A fost prezent însă fiul său, Márton Böhm.

Lucrările expuse aparțin unei generații de artiști de valoare europeană și universală a artei din Transilvania, așa cum a explicat curatorul expoziției.

Despre arta lui Hans Eder se spune că seamănă cu a lui Van Gogh, însă îi lipsește acea manieră intimă caracteristică marelui maestru cu soartă tragică.

Așa cum a spus curatorul expoziției, spre deosebire de mișcarea noastră literară din Transilvania din perioada interbelică, unde barierele de limbă au fost, din păcate, foarte importante, arta a reușit îmbinarea forțelor între diferite comunități. Mattis Teutsch, Johnos, Sándor Ziffer, Petlrott Csaba Vilmos, Szolnay Sándor, Tasso Marchini, Hans Eder, Henri Nouveau, Tibor Ernő sau István Balogh semnează o parte dintre lucrările care pot fi văzute în expoziție timp de un an.

La ceremonia de deschidere, episcopul romano-catolic László Böcskei a atras atenția asupra protecției valorilor universale. Artista Márta Jakobovits a vorbit despre relația subtilă a artei cu biserica, despre faptul că biserica îndeplinește o misiune aparte prin limbajul artelor, prin sacralitatea formelor și a gesturilor. Sacralitatea vizuală, sacralitatea senzațiilor sunt ca niște rugăciuni fără cuvinte, consideră artista.

Și dacă e vorba de valoare universală amintim că Hans Mattis Teutsc a expus la Berlin alături de Brâncuşi, Klee, Hans Arp, Kassák Lajos, Arthur Segal,M. H. Maxy, Marcel Iancu. Drumul parcurs de Mattis Teutsch, nu mult diferit de al lui Kandinsky, evoluează de la formele Jugendstil-ului, înspre un expresionism muzical şi apoi la pictura abstractă, pe parcursul căruia artistul elaborează un ideal artistic de respiraţie universală, într-un vocabular vizual original. Iar Perlott Csaba participa în salonul independenților de la Paris.

Gazda evenimentului, episcopul romano-catolic László Böcskei, a vorbit despre biserică din perspectiva locului unde oamenii se întâlnesc între ei, „se întâlnesc cu Divinitatea și unde descoperă haruri, daruri și valori cu care ne-a înzestrat Bunul Dumnezeu. Cred că nu e exagerat dacă spunem că de misiunea bisericii ține și acel limbaj al exprimării interioare profunde, să căutăm acel limbaj, prin care tot ceea ce e sădit în lumea noastră și în noi, ajunge să ne atingă, să ne cuprindă și să ne acapareze și de ce nu, să ne influențeze în modelarea vieții noastre”.

Expoziția se află la etajul doi, care așa cum a spus episcopul, a trecut printr-o puternică etapă de reabilitare și renovare. „Nu cred că putem uita acele perioade în care în jurul acestui proiect s-au formulat tot felul de declarații. Avem tot felul de antecedente în arhivele actuale: au fost etape de zidire și decădere, de edificare și autosuficiență, de deschidere și izolare”, consideră episcopul. Acesta a insistat că „de patru ani muncesc pentru ca acest loc reprezentativ pentru oraș să nu fie o sursă de decădere și izolare, să nu fie un loc pentru sloganul «Noi ne suntem suficienți inșine». Biserica promovează deschiderea, edificarea socială și culturală și educațională. Când deschidem o astfel de expoziție, cred că rămânem fideli unei astfel de misiuni. Sunt foarte recunoscător celor care în ultimii 4-5 ani ne-au încurajat și au avut încredere că proiectele noastre nu rămân doar la un stadiu declarativ, ci vom realiza aici un loc al întâlnirii, un loc al exprimării interioare, un loc al regăsirii, un loc unde putem clădi împreună un viitor sigur, un viitor pașnic”, a spus episcopul romano-catolic.

Ca pe Muntele Tabor

Cu eleganță și delicatețe, așa cum ne-a obișnuit, a vorbit PS Episcopul greco-catolic Virgil Bercea.

“De fiecare dată când vin aici, la Palat, mă simt ca pe Muntele Taborului. Schimbarea la față a Mântuitorului care strălucește… Evenimentul de azi este un moment de strălucire al Bisericii. Reușiți să creați punți, inclusiv această expoziție, creați punți între secole și lumi. Mulțumim că ne aduceți de multe ori și din când în când pe Muntele Taborului”, a spus episcopul Virgil Bercea.

„Ceea ce realizăm noi aici nu dorim să fie o concurență, ci o manieră de îmbogățire a patrimoniului accesibil, nu numai pentru orădeni, ci pentru toți cei care ne vizitează. Cu cât sunt mai multe astfel de insule, de puncte de spiritualitate, lumea și viața noastră rămân în echilibru și la locul lor“, a concluzionat episcopul László Böcskei.