Anul acesta sărbătorim 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, moment ce reprezintă o primă etapă importantă în crearea statului unitar român.

[eadvert]

Miercuri a fost sărbătoare în centrul Oradiei: oficialitățile, pe mijlocul platoului central de la poalele statuii și orădenii de rând, dincolo de garduri, au aniversat Unirea Principatelor Române. În rândul oficialităților s-au aliniat parlametari de mai multe culori politice și oficialități locale: Mircea Mălan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Florin Birta, Antonia Nica și Marcel Dragoș – primarul și viceprimarii, Dumitru Țiplea și Emilian Pavel – Prefectul și subprefectul Județului Bihor dar și reprezentanți ai cultelor și instituțiilor locale dar și cadre militare aflate în rezervă.

 

Manifestarea a fost organizată de Prefectura Bihor. După salutul persoanei oficiale, evenimentul a continuat cu o slujbă oficiată de preotul capelan al Penitenciarului Oradea, Bogdan Durgheu urmat de discursul Prefectului Județului Bihor, Dumitru Țiplea urmat de cel al istoricul Gabriel Moisa, care a evocat momentul istoric de maximă inspirație, care dus la unirea Moldovei și a Țării Românești într-o unitate statală, premiză pentru România de mai târziu.

Moment stânjenitor

După prezentarea momentului istoris, a urmat un recital al cântăreței de muzică populară Antonela Ferche Butiu. Aceasta a chemat orădenii dar și oficialitățile să joace Hora Unirii în Piața Unirii. Deșii oficialitățile au refuzat timid chemarea să joace hora, orădenii au fost încântați.

Dornici de a juca Hora Unirii, mai mulți orădeni au trecut peste fântânile arteziene din Piața Unirii pentru a se îndrepta spre platoul unde se aflau oficialitățile însă au fost opriți de jandarmi. În continuare și alți orădeni au cerut forțelor de ordine de a fi lăsați să joace Hora Unirii însă răspunsul lor a fost nu.

În continuarea urmat festivitatea depunerii de coroane, jerbe și buchete de flori la Statuia Regelui Ferdinand I din Piața Unirii. Evenimentul s-a încheiat cu defilarea detașamentului de onoare.

24 Ianuarie 1859

Idealul generației pașoptiste de a uni cele două tărâmuri românești a fost edificat în ședința Adunării elective din Țara Românească, prin propunerea și alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, atât în Țara Românească cât și în Moldova.

După un întreg deceniu în care elitele românești au făcut presiuni diplomatice permanente în cancelariile europene cu privire la dorința de unire a poporului, în anul 1859 s-a înfăptuit Mica Unire.

Noul domnitor ales Alexandru Ioan Cuza, cu sprijinul lui Mihail Kogălniceanu, a pus în aplicare o agendă liberală și a generat reforme importante precum: instaurarea unui nou cod civil și penal, înființarea Armatei Naționale Române, modernizarea educației, reforma agrară, trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin, reforma fiscală și secularizarea averilor mănăstirești.

Sărbătoarea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 reprezintă o dată crucială în construcția statului român modern. Iar astăzi, provocarea o reprezintă depășirea pandemiei și accelerarea dezvoltării economice a României, în pas cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Dar istoria ne-a demonstrat că putem fi puternici ca națiune, atunci când ne unește același scop. Uniți vom reuși să depășim orice obstacol și să îndeplinim tot ce ne propunem.

La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!