162 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească. Dar fără Hora Unirii. Cu public răzleț. Fără stegulețe tricolore și prea puține cocarde tricolore la pieptul participanților. O ceremonie printre stropi de ploaie. Fără niciun istoric la microfon, dar cu un scurt discurs al prefectului Dumitru Țiplea, despre ce reușesc românii, atunci când sunt uniți. Până și ceremonia depunerii de coroane la statuia Regelui Ferdinand Întregitorul a fost una scurtă. Au depus coroane doar Instituția Prefectului, Consiliul Județean Bihor, Primăria municipiului Oradea, Garnizoana Oradea, PNL Bihor, PSD Bihor, Asociația Luptătorilor în timpul Revoluției Române din Decembrie 1989.
Astfel, ceremonia începută la ora 12 s-a încheiat în aproximativ 30 de minute. Prefectul Dumitru Țiplea ne-a precizat că această decizie a fost luată atât având în vedere situația restricțiilor din țară, dar și din străinătate (vezi mutația Covid-19 din Marea Britanie), cât și vremea neprietenoasă.
[eadvert]
Redăm discursul prefectului de Bihor, Dumitru Țiplea, rostit cu această ocazie:
“Dragi bihoreni, azi celebrăm Ziua Unirii Principatelor Române, un eveniment major în istoria națională a României.
Apartenența națională a fost conștientizată de către români încă din perioada Evului Mediu. Consolidarea națională a fost începută de către membrii Școlii Ardelene, susținută de revoluționarii din 1848, continuată prin Războiul de Independență și desăvârșită prin Marea Unire.
Voința poporului, exprimată în cadrul Adunărilor Ad-hoc, a fost ca cele două principate, Moldova și Țara Românească, să se unească, iar elitele vremii au dus la îndeplinire acest ideal.
Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza ne amintește că puterea de a ne îndeplini obiectivele, ca națiune, stă în unitatea noastră.
Revenirea la libertate și democrație am obținut-o uniți împotriva dictaturii, în decembrie 1989.
Uniți am obținut garanția parcursului euro-atlantic pe care România îl are de mai bine de un deceniu și jumătate.
Uniți am demonstrat că putem opri grave derapaje, putem salva democrația, atunci când o putere ilegitimă și opresivă a acționat împotriva propriului popor.
Tot uniți vom reuși să protejăm sănătatea noastră, a tuturor, și să ne redresăm economia.
Trebuie să conștientizăm că 24 ianuarie 1859 reprezintă o dată importantă în construcția unității naționale și trebuie să cinstim memoria celor care au pus interesul acestei țări mai presus de cel personal, fiind neobosiți în susținerea cauzei românești. Cinste lor!
Să nu uităm că, astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să fim uniți în fața momentelor dificile prin care am trecut și în fața provocărilor care ne așteaptă!
La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!
Doamne ajută!”
Trimite articolul
XFrati romani,
Sa nu uitati niciodata ceea ce s-a intamplat la Hajdudorog, in 1912, cand foarte multe parohii greco-catolice romanesti din partea dinspre Tisa au fost cedate nou inventatei biserici greco-catolice maghiare. Oare au folosit maghiarii in istoria lor liturghia ortodoxa, sau maghiarii greco-catolici sunt, in fapt, romani maghiarizati?
Deci, s-a înființat o Episcopie Greco-Catolică maghiară, cu credincioși greco-catolici maghiarizați până în acel moment, în condițiile în care biserica Greco-Catolică nu este o biserică tradițională maghiară, ci credincioșii greco-catolici din Ungaria care se declarau și se declară maghiari sunt în fapt foști ne-maghiari ortodocși maghiarizați prin mijloace ne-ortodoxe.
Totodată, procedura infiintarii prevedea și organizarea unei conferințe episcopale pentru a se examina oportunitatea înființării unei noi episcopii, la care să fie prezenți în scop de consultare toți episcopii interesați, adică reprezentații episcopiei ce urmează a fi înființate, precum și episcopii de la care ar urma să fie luate parohii spre a fi atribuite celei nou-înființate, aceștia trebuind să își dea acordul pentru predarea parohiilor în cauză.
Aici episcopii greco-catolici români au dat dovadă de o lașitate și de o duplicitate greu de înțeles.
Cu toate insistențele guvernului maghiar, această conferință s-a tot amânat, până când în cele din urmă s-a organizat la Budapesta pe 9 noiembrie 1911, sub președenția arhiepiscopului primat al Ungariei de atunci, Kolos Ferecz Vaszary[4].
S-a prezentat proiectul maghiar al viitoarei Episcopii de la Hajdudorogh, frontierele, harta, sediul, limba liturgică. La momentul respectiv, Biserica Greco-Catolică Română avea patru episcopii: Blajul (unde era și Mitropolia), Oradea, Lugojul și Gherla.
Episcopul de Gherla Ioan Szabo tocmai murise și scaunul era vacant, iar mitropolitul Victor Mihalyi de la Blaj nu a participat la Conferință, deși în zilele acelea s-a aflat în Budapesta și, invocând că este bolnav, s-a internat în Sanatoriul unui anume dr. Grunwald, de unde putea totuși să corespondeze cu George Pop de Băsești și să se țină la curent cu evoluția lucrurilor. Prin urmare, au participat numai doi episcopi români, Vasile Hossu de la Lugoj și Dimitrie Radu de la Oradea.
Episcopii români Hossu și Radu nu au îndrăznit să se opună, ci s-au declarat de acord în principiu cu înființarea unei noi episcopii, însă fără să semneze nici un act cu privire la parohiile care ar urma să fie rupte de la episcopiile românești spre a fi trecute la noua Episcopie Greco-Catolică maghiară.
După ce episcopii români au ajuns acasă, s-au aflat de la Nunțiatura Apostolică de la Viena și parohiile care urmau să fie luate de la episcopiile românești. Episcopii români susțineau că la Conferință lor nu li s-a spus nimic despre parohiile pe care ar urma să le cedeze.
Mitropolitul Mihalyi nu a participat nici în luna mai a aceluiași an la Adunarea de protest de la Alba Iulia împotriva înființării Episcopiei de la Hajdudorogh, deși atunci vremea era frumoasă, iar distanța de la Blaj până la Alba Iulia era foarte mică, sub 40 km, prin comparație cu cea până la Budapesta.
Si uite asa, romanii din apusul Crisanei au fost maghiarizati, prin conclucrarea tacita a clerului greco catolici cu sefimea lor maghiara. Astazi, ei sunt martiri, ce revendica biserici si pamanturi si vorbesc din parlamentul european.
Adevarul despre aceasta slutenie de institutie, biserica unita cu Roma, inventata in 1700, trebuie stiut.
-
🙂
-
Este traumatizant sa mergem in judetele Transilvaniei, si sa aflam parohii greco-catolice, vorbitoare de limba maghiara. Sa le enumeram: Micula, Peles, Turulung, Turulung Vii, Cidreag, Porumbesti, Carei IV etc.
Unirea romanilor trebuie sa inceapa prin revenirea credinciosilor si clericilor greco-catoloci la biserica pe care au parasit-o in 1700.
Romanii isi iau lumina din Ierusalim, nu de pe holurle Vaticanului impanzite cu fel de fel de pederasti.
-
-
????
-
comentezi aiurea, total pe langa subiect .
Sa speram ca nu a mai crapat nimic prin piata de la atatia pasi facuti de cei participanti.
Ar trebui un afis la intrarea maretei ctitorii.. Ceva de genul “Atentie piata fragila, vorbiti in soapta!”.
Sssst!
Incet incet iese la iveala calitatea “investitiilor” si a “dezvoltarii”
Noroc ca e “pe maini bune”.
Bolojan a devenit ZEU, asta e cel mai important, asa i s-a dus vestea.
-
Vestea betonaturului ereditar.
Sărbătoarea unui eveniment la statuia celui implicat în alt eveniment, „Apartenența națională a fost conștientizată de către români încă din perioada Evului Mediu” – LOL, în Evul Mediu nicio populație nu avea conștiință națională, totul era despre religie (ca și astăzi, de altfel) și statut social, etc…
N-ați evoluat un centimentru înainte!