Există şansa într-o viaţă de om să întâlneşti personalităţi remarcabile ce pot marca destine. Atunci când printre aceste personalităţi se numără dascăli de excepţie câştigul este extraordinar pentru că zeci de generaţii sunt atinse de aripa de geniu şi traiectoriile se pot schimba radical. Un astfel de profesor a fost şi Anastasie Ţârulescu. La 100 de ani de la naştere, Colegiu Naţional „Emanuil Gojdu” i-a dedicat un număr aniversar al revistei „Ţara Visurilor Noastre”.
Născut în satul Maxineni, undeva în nord-vestul judeţului Brăila, Anastasie Ţârulescu urmează clasele primare în satul natal. Termină liceul la Brăila în 1934 iar în 1936 devine pedagog la Şcoala Medie „Petru Rareş” din Piatra Neamţ. Este apoi încorporat, sublocotenent şi mai apoi locotenent în Batalionul 2. A fost pe front, a ajuns până la Budapesta. A fost rănit, îngropat de obuz, şi mai apoi operat. Pentru recunoaşterea meritelor sale de luptător patriot a primit distincţii militare: „Coroana României cu Spade şi Panglică de Virtute Militară” în 1941, „Medalia est germană” în 1942 şi „Steaua României, clasa V, cu Spade şi Panglică de Virtute Militară în grad de cavaler” în 1943.
O enciclopedie
Diploma de absolvire a Academiei de Arte Frumoase o primeşte în 1956. În grafică a avut parte de îndrumarea marelui pictor Camil Ressu iar în scris l-a avut ca mentor pe Gala Galaction, de a cărui prietenie s-a bucurat. A scris patru manuscrise de proză, din care se mai găseşte unul singur, de 352 de pagini, „Printre zăbrele”, recuperat de prof. Doina Damian.
A fost un profesor pretenţios şi „alergic la prostie”, destul de sever, dar o fire deschisă, de un umor caustic. Îşi observa atent elevii pe băncile şcolii, şi nu numai.
Între 1945 şi 1967 nu apare revista „Ţara Visurilor Noastre”. În 1967, profesorul Ţârulescu, urmaş al precursorului său, profesor Augustin Cosma – cel care a înfiinţat revista în 1937- o readuce la viaţă încurajându-şi elevii să scrie, să deseneze, să fie creativi, considerând revista „un teren de afirmare a talentelor creatoare”.
„Era îngrozitor de deştept şi foarte cult. Aş putea zice că era o enciclopedie. Absolut orice întrebare i se punea ştia răspunsul”, mărturiseşte soţia profesorului, Maria Ţârulescu, într-un interviu acordat revistei aniversare.
Joi, în sala festivă a Colegiului Naţional „Emanuil Gojdu”, a avut loc o întâlnire de suflet cu ocazia lansării noului număr omagial al revistei, dedicat profesorului de desen Anastasie Țârulescu, de la a cărui naștere se împlinesc în 24 aprilie, 100 de ani. Evenimentul a fost condus de prof. Corina Păcurar, cea care duce mai departe, cu mult suflet şi energie, destinul acestei publicaţii de tradiţie.
Descoperea creatori
Au evocat personalitatea distinsului profesor Ţârulescu şi au punctat momente din istoria revistei „Ţara Visurilor Noastre” câţiva profesori coordonatori din cadrul colectivului de redacţie. Prima a fost prof. Liliana Sonea, mai apoi prof. Livia Mircea, „Şcoala este strivită între tradiţie şi inovaţie. Există valori ce nu trebuie puse în discuţie: muzeul „Cartea de Aur” şi revista „Ţara Visurilor Noastre”.
Profesorul de română Dorel Tifor, cel care a preluat coordonarea revistei de la profesorul Ţârulescu, aminteşte că prima sa întâlnire cu acesta a fost în calsa a VIII-a, când i-a predat desen tehnic. A rămas marcat de orele domniei sale, în timpul cărora a asimilat o extraordinară cultură generală.
În acele vremuri existau „jurnalele de clasă”, în care, pe lângă ore şi discipline existau şi observaţii făcute de profesori. Anastasie Ţârulescu umplea aceste rubrici cu un umor fără limită încât s-ar fi putut scoate o carte. Profesorul de desen l-a pregătit pentru a continua activitatea la revistă. Îl admira pentru modul în care lucra cu elevii, avea un talent deosebit în a descoperi creatori, doi dintre cei mai buni graficieni pregătiţi de acesta fiind Dorel Ghender Găină, profesor la Universitatea de Artă şi design din Cluj Napoca, şi Faina Lucian, stabilit în Israel. „În ciuda opacităţii unor dascăli, revista apare în continuare. Copilul trebuie încurajat să îşi dezvolte imaginaţia”, spune profesorul Tifor.
Prof. Doina Demian, referent al revistei, fostă elevă a profesorului Ţârulescu, a avut ideea de a dedica fiecare număr al revistei unei mari personalităţi a colegiului. Două eleve dedicate şi talentate au citit apoi articolele pe care le-au scris în numărul aniversar: Maria Negruţiu – cls. XI-a G şi Roxana Polojinţev Corbu – cls. X-a E.
„Tată de suflet”
Poveşti de viaţă şi de şcoală au oferit foşti elevi ai profesorului Ţârulescu, poveşti publicate şi în revista „Ţara Visurilor Noastre”. Primii au fost Voicu David şi Ioan Cuhut, promoţia 1953, dezvăluind „perle” din observaţiile notate de distinsul profesor în cataloage şi pomenind despre grafica excepţională care ar merita o expoziţie. A luat cuvântul şi ing. Alexandru Pop, nepotul fostului director al colegiului, Teodor Neş. Dramaturgul Mircea Bradu l-a evocat ca fiind „un profesor atins de aripa geniului, un scriitor şi grafician de excepţie şi pedagog deosebit”. „Era histrionic, cu genialitate, dar partea bună a histrionului”.
Poetul Gheorghe Vidican l-a numit „tatăl de suflet, cel care l-a făcut poet”, prof. Ioan Ciobanu a pomenit de cei 30 de ani în care, alături de Anastasie Ţârulescu, a ilustrat revista iar la final, a luat cuvântul doamna Badea, fiica profesorului Augustin Cosma. S-au acordat o diplomă de excelenţă doamnei Maria Ţârulescu şi diplome elevilor, colaboratorilor şi profesorilor coordonatori ai numărului aniversar al revistei „Ţara Visurilor Noastre”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!