În mod normal, la jumătatea lunii iulie trebuiau să fie înfloriţi nuferii din Rezervaţia Naturală „Pârâul Peţea” din Băile 1 Mai. Însă orice curios poate intra pe uşa rămasă fără lacăt pentru a se convinge că doar câţiva nuferi piperniciţi au mai supravieţuit în lacul Ochiul Mare. De fapt, fostul lac a ajuns o băltuţă întreţinută printr-un furtun ce aduce apă termală din altă parte căci izvorul sublacustru practic a secat. De Roşioara lui Racoviţă nici nu poate fi vorba în băltuţa respectivă. Eventual să mai fi rezistat pe fundul ei vreun exemplar de melc termal relict…
„Cartoful fierbinte”, la Minister
Rămaşi fără speranţă, muzeografii orădenii care deţin custodia asupra Rezervaţiei unice în Europa au iniţiat luna trecută procedura de predare a custodiei la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climaterice. „Am sesizat în scris, repetat, autorităţile cu competenţă în domeniu, privind pericolul de secare a izvorului sublacustru din cauza explorării excesive a apei termale de către agenţi economici din vecinătate. Noi nu avem pârghii să controlăm debitul forajelor, mai ales a celor fără contoare, aşa încât am informat Ministerul Mediului că dorim să le predăm custodia. Ne-au răspuns de la Minister că au luat notă de solicitarea noastră şi aşteptăm următoarea etapă din procedură. E mai mult decât regretabil dar altceva nu avem face”, ne-a declarat ieri Radu Huza, din partea Muzeului Ţării Crişurilor.
Conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bihor ne-a încredinţat, tot ieri, că până acum nu a primit un semnal oficial de la Ministerul Mediului.
„Muzeul Ţării Crişurilor are un contract de custodie cu Ministerul Mediului. Dacă există intenţia să predea custodia, doar după finalizarea demersurilor la nivel de Minister va ajunge la noi o decizie prin care APM Bihor ar putea să preia amplasamentul rezervaţiei”, ne-a orientat directorul APM Bihor, Sanda Mercea.
Foraje legale, fără contor
La câteva zile după notificarea Ministerului, Garda de Mediu (GM) Bihor a reluat controalele la forajele din zona Băile 1 Mai.
„Toate forajele controlate de noi avea licenţă legală de funcţionare, fie pentru explorare, fie pentru explorare şi exploatare”, ne-a declarat comisarul-şef al GM Bihor, Viorel Ţepele.
Iar responsabilul de filiala Bihor a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), ne-a lămurit şi de ce nu sunt obligatorii contoarele la forajele cu licenţă de explorare.
„La forajele cu licenţe de cercetare, nu s-a stabilit încă debitul fiindcă sunt în probe. Aceasta înseamnă că, cel puţin un an, se monitorizează constanţa în timp a unor parametri – debit, temperatură, compoziţie chimică – înainte de a se omologa zăcământul respectiv şi a se trece la exploatare.
În Băile 1 Mai sunt două unităţi turistice cu licenţă de explorare, dintre care una nu are piscină iar la cealaltă se vede uşor că nu s-a conectat niciodată forajul ca să îşi umple bazinul. În cazul rezervaţiei din Băile 1 Mai, noi vedem efectele dar cauzele sunt prea complexe pentru a spune cu siguranţă că forajele sunt de vină”, ne-a declarat Miron Avram, şeful ANRM Bihor.
Salvări în acvarii
În timp ce autorităţile caută cauze şi responsabilităţi, cele trei specii relicte din rezervaţie ar putea fi salvate prin iniţiative neguvernamentale.
Astfel, Muzeul a obţinut anul trecut 13.000 de dolari de la fundaţia conservaţionistă a prinţului saudit Mohamed bin Zayed pentru a înmulţi, în captivitate, melcul Melanopsis şi Roşioara lui Racoviţă. Iar universitarul orădean Cristian Felix Blidar şi masterandul Ioana Maria Tripon au început, tot anul trecut, cultivarea în vitro a nufărului termal în laboratorul universitar «Expo Flora» de pe Aleea Ştrandului. Ambele iniţiative îmbrăţişate de Muzeu par să-şi fi atins scopul, rămânând să se găsească soluţii de durată pentru refacerea volumului minim de apă termală din Lacul Ochiul Mare pentru ca speciile să fie reintroduse în mediul lor natural.
Citiți principiile noastre de moderare aici!