UDMR repune pe masă propria sa propunere de regionalizare, în care Bihorul, Sălajul şi Satu-Mare formează o regiune, cu Oradea capitală regională. Aşadar, fără Cluj. Deputatul Cseke are argumente pentru o redesenare a regiunilor, susţinând cu cifre că actualele regiuni de dezvoltare sunt ineficiente şi generează prăpastii de dezvoltare între zonele ţării, dar şi în interiorul aceleaşi regiuni. Astfel, în regiunea Nord Vest, din care face parte şi Bihorul, dacă în 1995 judeţul Cluj era la 116% faţă de media regiunii şi judeţul Maramureş la 84% faţă de media regiunii, diferenţa între ele fiind de 32%, în 2013 judeţul Cluj a ajuns la un stadiu de 144% faţă de media regiunii şi Maramureşul la 78%, diferenţa între ele crescând la 66%.
Premierul Dacian Cioloş şi vicepremierul Vasile Dâncu au anunţat recent că regionalizarea rămâne „un proiect prioritar pentru România”, în condiţiile în care regionalizarea administrativă se produce deja, de facto. Până acum, Oradea a pierdut în faţa Clujului Direcţia de Finanţe, Direcţia Regională Vamală, Inspectoratulul în Construcţii şi Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor. Semn că, de fapt, în formula aplicată acum, regionalizarea nu este o descentralizare ci, dimpotrivă, o centralizare mascată, un etaj birocratic în plus. “Veţi vedea că anul viitor regionalizarea va reveni în atenţia publică, dar până atunci se face în continuare o regionalizare pe şest”, afirmă Cseke.
UDMR nu susţine regionalizarea pe actualele opt regiuni de dezvoltare, ci vrea regiuni mai mici, formate din 2-4 judeţe, înfiinţate pre criterii istorice, geografice, economice şi socio-culturale. Desigur, harta UDMR grupează laolaltă judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, compatibile îndeosebi etnic.
Ineficienţa actuală
Cseke a arătat că actualele regiuni de dezvoltare sunt prea mari. Regulamentul Parlamentului European privind nomenclatorul comun al unităţilor administrativ-teritoriale ce fixează un prag maxim de 3 milioane de locuitori în delimitarea unei regiuni de dezvoltare, iar în România regiunile de dezvoltare depăşesc acest prag. De asemenea, cinci din cele opt regiuni de dezvoltare din România se află în topul celor mai sărace 20 de regiuni din UE, acest fapt dovedind în plus ineficienţa modelului de organizare actual.
Citeşte şi:
Dl. Dacian Cioloş, premierul cu deficit de mamă
Citiți principiile noastre de moderare aici!