„Prezint în «Ordinea viitoare a lumii» o viziune ce pleacă de la asumpția că s-a produs o schimbare a lumii chiar după schimbarea lumii din jurul anului 1990”, e premisa de la care porneşte autorul. Mediul universitar orădean a rezonat aşa cum se cuvine la lansarea cărţii lui Andrei Marga. Sala Mare a Primăriei Oradea a fost umplută de profesori, dar şi de studenţi, dornici să-l asculte pe cel care a avut privilegiul de a sta la masă cu cei care iau deciziile la nivel mondial.
Obama, Merkel, Putin, Chirac, Netanyahu i-au fost parteneri de discuţie fostului ministru al Educaţiei şi totodată ex-ministrului de Externe Andrei Marga. Dorind să valorifice privilegiul unor astfel de întâlniri, Andrei Marga fundamentează o serie de analize şi anticipează viitorul lumii într-o carte apărută la Editura Niculescu.
Cunoscătorii pun publicarea volumului „Ordinea viitoare a lumii” în tradiția inaugurată de Kant și continuată recent de Attali, Kissinger și Habermas, încadrându-l pe Andrei Marga la neorealism, în timp ce autorul se revendică mai degrabă de la pragmatism. În linia reprezentată în România de Gheorghe Brătianu, autorul examinează cu rezultate proprii tendințele internaționale. Este cea mai amplă scriere în profil apărută în cultura românească și, totodată, una dintre scrierile majore ale acestor ani în spațiul internaţional. Cartea oferă o analiză a stării lumii actuale și mai ales o viziune proprie, articulată, asupra lumii ce se constituie. Ea se bazează pe cunoștințe de istorie, economie, sociologie, cultură și geopolitică și propune o abordare nouă.
„Să ne întoarcem la realism, să ieşim din idealismul că toţi suntem egali. Cei care au deciziile fac jocuri. De cele mai multe ori soarta lumii se stabileşte în urma unui tete-a-tete”, a anticipat universitarul Ioan Horja experienţele trăite de lectura cărţii.
„Fiecare secţiune a cărţii este un dosar în care e tratată sărăcia, Orientul Mijlociu, în care îl veţi găsi ascuns şi pe Putin. Cartea este o bibliotecă de relaţii internaţionale, bine sintetizată şi organizată, scrisă de un filosof care ne pune în situaţia de a avea propria gândire despre subiectele relatate”, a spus universitarul Mihai Macri.
„Lumea formată în 1989 a intrat în schimbare. Se lasă deja observate indicii diverse că lumea nu a rămas aceeași. Din 2010 s-a intrat, de fapt, într-o lume diferită. Democrația s-a pluralizat din nou, cu efecte variate – de la ieșirea benefică de sub controlul unor doctrine, la revenirea autoritarismului în forme mascate. Sub amenințarea terorismului – devenit, la rândul său, global – la frontiere recent desființate se reiau controalele. Dezvoltarea se dovedește dependentă de eforturi interne bine organizate, iar statul național revine în rol. Nicio problemă majoră nu se mai rezolvă fără conlucrarea supraputerilor, puterilor și statelor. Suveranitatea statală tinde să revină în poziția de reper al relațiilor internaționale.
Este mare încă suprafața politicii, inspirată de Kant, care pleacă de la asumpția după care comunitatea mondială se compune dintr-o colecție de națiuni egale în drepturi, care evoluează, fiecare, potrivit propriilor interese. Această asumpție rămâne atrăgătoare sub aspect normativ, dar realitatea interdependențelor dintre state o pune în dificultate. Între timp, se trăiește într-o «societate mondială», care a adus cu sine o rețea densă de interacțiuni, pe care orice stat trebuie să și-o asume pentru a-și promova suveranitatea și interesele.
Cu ani în urmă, s-a răspândit credința tacită că istoria s-ar „sfârși” în dreptul neoliberalismului politic lansat în anii nouăzeci. Cunoscuta schemă a lui Hegel, care obligă realitatea la a se conforma conceptelor din care își revendică legitimitatea, este readusă insistent în actualitate, spre a anestezia așteptarea de schimbări profunde.Se consideră că atunci când indivizii au toate libertățile, nu mai este de luptat decât pentru a le păstra. Vasta suprafață a eșecului în a rezolva problemele sociale și a democratiza societățile slăbește însă această credință.
Nici atracția amintită și nici credința menționată nu aduc soluțiile de care este nevoie. Ele alimentează abordări care, teoretic, pot da o ordine a lumii, dar nu o ordine capabilă să motiveze oamenii și să dureze. Ne dăm seama de acest fapt trecând în revistă abordările profilate ce concurează în contextul internațional actual”, scrie Andrei Marga.
Andrei Marga abordează ordinea viitorului lumii din mai multe perspective: „lăsați-ne în pace, că știm noi mai bine ce ne trebuie”, „să aplicăm reglementările internaționale adoptate”, „să asigurăm echilibrul supraputerilor, „armonia este mai aducătoare de avantaje decât conflictul”, „suntem oameni ca toți ceilalți și avem dreptul să ne decidem soarta în concertul umanității”, „să facem ce ne spun să facem cei mai puternici”.
Autorul subliniază că practicant al acestei din urmă perspective este chiar România. Lansarea cărţii a avut loc în cadrul mesei rotunde cu tema „Achievements, Contemporary Approaches and Perspectives in the Evaluation of Cross-border Cooperation”, în cadrul modulului european Jean Monnet „The Evaluation of Cross-border Cooperation at the Frontiers of EU”, coordonat de domnul lector univ. dr. Constantin Țoca.
Evenimentul a fost organizat de Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării – Universitatea din Oradea.
Citiți principiile noastre de moderare aici!