Meşteri populari din toate zonele ţării, invitaţi din Ungaria, Serbia şi chiar din Camerun au devenit stăpâni peste Parcul Bălcescu în acest weekend. Chiar dacă vremea a fost caniculară, mii de oameni au ales să-şi petreacă sfârşitul de săptămână căutând obiectul preferat printre zecile de mii de opţiuni oferite de meşterii populari veniţi la târg. Nu a lipsit nici de această dată ceramica de Horezu ori pânze aflate în patrimoniul UNESCO, obiectele din lemn, instrumentele muzicale, opincile. Participanţii din Ungaria au ademenit copiii şi adulţii cu turtă dulce, elemente de port popular, ceramică, podoabe, piese din metal, cei din Serbia obiecte din lemn şi chiar cu machete de instalaţii tehnice. Aşa cum ne-am obişnuit deja cu prezenţa lor, artiştii din Camerun sunt imposibil de trecut cu vederea datorită coloritului măştilor şi podoabelor.
La fel de vesele ca şi măştile camerunezilor sunt picturile lui Ioan Măric. Cu peste 100 de expoziţii personale şi peste 500 de expoziţii colective în ţară şi în străinătate, cel mai cunoscut pictor naiv din România Ioan Măric nu a ratat nici această ediţie a Târgului meşterilor populari. Hărăzit de ursitoare să aducă bucurie, veselie şi mult optimism pe acolo pe unde Dumnezeu i-a purtat paşii, pictorul Ioan Măric empatizează din toată fiinţa sa cu lumea satului românesc, e mereu în mijlocul acestei lumi pe care o înnobilează şi o transfigurează ca nimeni altul în lucrările sale de artă naivă. Născut la 12 octombrie 1945 în satul Luncani din judeţul Bacău, pictorul naiv Ioan Măric (al cărui pseudonim artistic este “Bădiţa”) este mai întâi absolvent al Şcolii Profesionale de Mecanică Agricolă, ulterior urmînd şi Şcoala tehnică de maiştri. Descoperindu-şi pasiunea şi talentul, a urmat mai tîrziu Şcoala de Arte (3 ani de pictură şi 3 ani de grafică la clasa celebrului profesor Ilie Boca) şi Liceul de Arte Plastice. Are peste 100 de expoziţii personale şi a participat la peste 500 de expoziţii colective în ţară şi în străinătate. Activitatea meşterului a stârnit inclusiv interesul cinematografiei, acesta fiind “actor” în câteva filme artistice sau documentare, cel mai cunoscut fiind „În pădurea cea stufoasă” de Titus Mesaroş (Studioul „Al. Sahia”, 8 premii naţionale şi internaţionale).
În Poiana lui Lazăr
Imposibil apoi să nu te opreşti în Poaiana lui Lazăr, a sculptorului din Ceica Radu Lazăr. Printre sculpturi ce reproduc de la lupul dacic la Gânditorul de la Hamangia şi pe perechea lui eşti întotdeauna bine venit. Acolo e veselie şi rost de voie bună mereu.
Asociaţia “Down” Oradea, Centrul cu Profil Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi “Wilhelmina”, Asociaţia Deficienţilor Locomotori Bihor, Asociaţia Alsterdorf Oradea au avut standuri care demonstrează că poţi crea artă chiar dacă soarta îţi e uneori mai puţin favorabilă.
“Datina” din Aleşd, “Dor Şuncuian” din Şuncuiuş, “Floarea Barcăului” din Marghita, “Crisia” din Cociuba-Mare, “Doruleţ” din Luncşoara, precum şi soliştii: Monica Blaga, Andrada Tulvan, Daniela Rada, Simona Cap, Anca Pavel-Ciuciu, Roxana Bvuzle, Andrei Corb, Gabriela Sabău, Maria-Alexandra Secan. Ansamblurile “Moşuţ” din Vadu-Crişului, “Nyilo Akac” din Valea lui Mihai, “Codrenii Bihorului” din Roşia, “Floare Mîndră de pe Criş” din Tileagd, “Nuntaşii Bihorului” din Oradea, precum şi soliştii: Romina Nemeş, Andreea Suciu, Vlad Ştef, Violeta Gherman, Alexandru Carţiş au urcat pe scena din Parcul Bălcescu susţinând adevărate regale folclorice.
Citiți principiile noastre de moderare aici!