În tradiţia românească vâscul este nelipsit de sărbători. De Anul Nou trebuie să existe neaparat o crenguţă de vâsc în casă, fie că este atârnată la uşă, la fereastră, la oglindă sau de lustră. Ea semnifică prietenie şi bunăvoinţă. Comercianţii încească să profite cât mai mult de această tradiţie şi încă de acum două săptămâni s-au postat în jurul pieţelor pentru a vinde cât mai mult. Pentru o crenguţă comercianţii cer între un leu şi trei lei în fucţie de mărimea acesteia.
Tradiţia spune că sub vâsc îl poţi săruta pe cel pe care-l îndrăgesti. O fată dacă se află sub o creangă de vâsc poate fi sărutată de un băiat fără să i se ceară voie sau să i se ceară scuze. În marea majoritate a culturilor, faptul că o persoană stă sub vâsc înseamnă că este disponibilă unui sărut.
Proprietăţi
Pe lângă acestea vâscul are şi proprietăţi curative. Acesta este considerat a fi deosebit de eficient pentru inimă. Planta are proprietatea miraculoasă de a regla tensiunea arterială, coborând-o când este prea ridicată, ori dimpotrivă, normalizând-o, dacă este prea coborâtă.
Vâscul a stârnit dintotdeauna interes şi este înconjurat de un număr de mituri şi legende. Vâscul era considerat sacru în antichitate. Pe diferite meridiane, norvegienii, druizii celţi şi indienii nord-americani tăiau vâscul din stejar cu o seceră de aur. Ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul. Ei rupeau apoi ramurile în mai multe rămurele şi le împărţeau oamenilor, care le atârnau deasupra uşilor, pentru a-i proteja împotriva trăsnetelor, fulgerelor şi a altor rele. În cele din urmă, vâscul a devenit o tradiţie de Crăciun.
Veronica Bursasiu
Citiți principiile noastre de moderare aici!