Inspectorii sanitari au transmis că din totalul cazurilor, 93 au provenit din opt focare (trei focare colective şi cinci familiale) iar alte nouă cazuri au apărut izolat.
Cele 93 cazuri de toxiinfectii alimentare au evoluat diferit, cel mai grav fiind al fetiţei de cinci ani care a decedat în primăvară, la secţia de boli infecţioase a Spitalului de Pneumoftiziologie Oradea. 56 din cei 93 de bolnavi cu toxinfecţie au avut forme medii de boală, patru (printre care şi fetiţa) ajungând în stare gravă.
În urma analizei din teren, inspectorii sanitari au aflat că 64,7% dintre cazuri au avut ca materie primă “vinovată” de producerea toxinfecţiilor alimentare – carnea şi 25,5% consumul de ou.
Culmea că în cazul fetiţei decedate nu se cunoaşte materia primă care a provocat toxinfecţia micuţei ce a decedat şi a mai multor rude, internate şi acestea cu forme mai uşoare de boală: “materia primă este necunoscută pentru un focar în care cazurile au consumat prăjitură tip cremeş şi doboş în reţeaua comercială din Debrecen, Republica Ungaria”.
Alimentele ingerate de pacienţi care i-a dus pe patul de spital au fost prăjituri preparate în casă, salate cu ou crud, chiftele şi şniţele, iar “agentul patogen cauzal a putut fi identificat la examinarea a 71 pacienţi (68 pozitivi pentru Salmonella şi 3 pozitivi pentru Bacilul Proteus). O parte din alimentele care au determinat focare au putut fi analizate şi au dus la identificarea bacteriei Salmonella DO”, au mai precizat inspectorii de la Direcţia de Sănătate Publică Bihor, referitor la cauzele toxinfecţiilor din Bihor.
O.Ş.
Citiți principiile noastre de moderare aici!