Forța de muncă din România este în deficit atunci când vine vorba de domenii precum agricultură, construcții, bone, îngrijire, curățenie sau reciclare. Tocmai de aceea, angajarea unor cetățeni non-UE este o opțiune tot mai avantajoasă pentru companiile de la noi din țară.

Tot mai multe firme bihorene optează pentru cetățeni non-UE

Și în Oradea au apărut tot mai mulți muncitori asiatici. Potrivit angajatorilor, din cauza faptului că „se găsesc tot mai greu oameni serioși cu care să faci treabă“, aleg să angajeze cetățeni non-UE.

„Nu ai oameni cu care să lucrezi, astfel că ai varianta în care nu ai oameni, sau îi ai pe ei. Noi am avut noroc, în cei 4 ani de când am început să lucrăm cu persoane din Asia, să nu avem probleme cu ei. Din cei 60 de oameni pe care i-am adus, doar 3 au fugit“, ne-a declarat Imre, managerul cafenelei Ristretto.

Desigur, persoanele nu sunt ușor de adus în țară, birocrația fiind și cea care le pune bețe în roate angajatorilor. „E bătaie de cap și durează mult, între 6 și 10 luni. În unele cazuri poate dura chiar și un an“, mai spune acesta.

[eadvert]

Pe lângă salarii, angajații din Asia beneficiază de cazare gratuită, asigurare medicală și mâncare, toate acestea fiind oferite de către angajator.

Angajatorii care sunt nevoiți să ia muncitori străini, spun că pe lângă birocrație, cheltuielile cu angajarea, mai este și o perioadă de acomodare pentru muncitorul străin, care este destul de lungă din cauza barierei lingvistice.

„Comunicarea cu ei este destul de dificilă pentru că nu știu engleză. Poate și din cauza nivelului de trai și din cauza educației de acasă sunt ușor înceți și înțeleg mai greu. Au nevoie cam de 6-8 luni ca să învețe și să poți lucra cu ei, dar în cazul nostru, am fost super câștigători“, subliniază Imre.

În prezent, firma are în jur de 50 de angajați aduși din Nepal, Sri Lanka și Indonezia, în cele două locații deschise în Oradea. Adică, 80% din personalul angajat este asiatic, iar pe viitor, angajatorul își propune să mai aducă muncitori străini.

Asiaticii, acceptați greu de către români

Tenji a ajuns în România în urmă cu un an. Vine din Bangladesh, una din țările cu cele mai mici salarii. Acasă, unde salariul mediu net/lună este în jur de 970 de lei lucra alături de familie, în agricultură. A ales țara noastră pentru că a auzit lucruri bune și pentru că, barman fiind, câștigă mult peste salariu din țara natală.

„Am plecat de acasă pentru că vreau să îmi construiesc un viitor mai bun. Anul viitor urmează să mă căsătoresc și vreau să am ce să îi ofer soției mele și viitorilor noștri copii. Este foarte greu să fiu departe de familie, dar vorbim destul de des la telefon. Am noroc că oamenii din jur m-au primit cu brațele deschise iar cu colegii am o relație minunată“, ne-a povestit Tenji, barman la un restaurant din Oradea.

Nu de același noroc a avut parte Shaan. Originar din India, acesta a lucrat în Pitești, ca livrator de mâncare. Timp de o lună și jumătate, bărbatul spune că lucra câte 12 ore pe zi și câștiga până în 3.000 de lei.

„Am plecat din Pitești pentru că oamenii se comportau urât cu mine. De la angajatori, până la clienți, sau vecini. Nu înțeleg de ce, pentru că eu îmi vedeam de treabă, munceam de dimineață, până noaptea. Un coleg mi-a propus să venim la Oradea și așa am ajuns aici. Aici muncim la un restaurant ca ospătari. De două luni am venit și aici oamenii sunt mult mai deschiși“, ne-a spus Shaan.

De experiențe neplăcute au avut parte și angajații cafenelei din Piața Unirii.

„Avem clienți care nu mai vin la cafenea din cauza lor, din păcate. Am avut o situație în care am ridicat un om de la masă și l-am invitat să ne părăsească locația pentru că îi aducea injurii băiatului care se ocupa de el“, a explicat managerul cafenelei.

Peste 1.100 de permise de ședere, în prima jumătate a anului

În acest an, până la sfârșitul lunii iunie, în județul Bihor au fost înregistrate 1.158 de permise de ședere. 1.131 de permise de ședere temporară și 27 de permise de ședere pe termen lung, potrivit Serviciului pentru Imigrări Bihor.

În 2022, pe întreg parcursul anului, au fost acordate 197 de permise de ședere pentru membrii de familie, 307 pentru studii și 1.415 pentru angajare. În 2023 în schimb, până la sfârșitul lui iunie, au fost acordate 110 permise de ședere pentru membrii de familie, 132 pentru studii și 848 pentru angajare.

Potrivit datelor furnizate de Serviciul de Imigrări, față de anii precedenți s-a înregistrat o creștere a numărului de permise, astfel: în 2020 – 801, în 2021 – 1.199 iar în 2022 – 2.028.

Jurnal bihorean a contactat mai multe firme care intermediază angajarea muncitorilor non-UE, însă toate au refuzat să ofere informații despre procesul de recrutare al muncitorilor străini.

Munca străinilor este condiționata de obținerea permisului de muncă

Conform ITM Bihor, contractul individual de muncă încheiat de orice cetățean cu o firmă de naționalitatea românească, este guvernat de legislația României, iar în cazul în care munca se desfășoară pe teritoriul altui stat, se aplică și regulile legislative specifice statului respectiv. Drepturile și obligațiile principale ale tuturor angajaților sunt prevăzute în Legea nr.53/2003, republicată, Codul muncii.

Munca străinilor în România este permisă doar în condițiile exprese ale O.G nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și ale OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Potrivit acestor acte normative, munca străinilor în România este condiționata de obținerea în prealabil a avizului de muncă, documentul oficial eliberat de către Inspectoratul General pentru Imigrări, care atestă dreptul unui anumit angajator de a încadra în muncă un străin pe o anumită funcție. Cererea pentru eliberarea avizului de angajare/detașare se depune de către angajator/beneficiarul prestării de servicii la oricare dintre formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Documentația necesară obținerii avizului de angajare/detașare poate fi depusă de orice persoană care are calitatea de reprezentant legal al angajatorului/beneficiarului prestării de servicii, în condițiile legii. Avizul de muncă dă dreptul străinului de a munci la angajatorul care a obținut avizul.

„Poporul român este dominat de precauție și suspiciozitate în raport cu orice străin care ne calcă teritoriul“

Jurnal bihorean a stat de vorbă și cu psihologul Andreea Dobrițan care ne-a explicat de unde se trage ostilitatea față de angajații străini.

„În adâncul creierului pe care îl știm cu toții, există o parte numită «creier reptilian» care a fost prezent de pe vremea primilor oameni și ne influențează până astăzi. El este focusat pe supraviețuirea individului, iar în prezența oricărui element care ar putea să o atace, intră în modul «luptă sau fugi». Așa se întâmplă atunci când un individ (sau un grup) nou intră în «tribul» nostru: de pe vremea oamenilor peșterilor nu se știa dacă nou-venitul va ataca sau nu viața indivizilor din trib, astfel că trebuia să fie precauți. Această suspiciozitate o întâlnim și astăzi ori de câte ori apar indivizi noi în țara noastră, la locul nostru de muncă sau în familia noastră. În timp ne obișnuim cu prezența lor“, a explicat Andreea Dobrițan.

De asemenea, psihologul mai spune că poporul român are tendința de a vedea viitorul și noutatea ca pe un pericol.

„În România suntem obișnuiți să controlăm comportamentul social prin pedepse. De foarte multe ori vânăm greșeli, fie cu rol preventiv, fie cu rol corectiv. Aceste fapte fiind consemnate de cercetătorul Daniel David in «Psihologia poporului român» (2015). Mai mult decât atât, dacă privim la inconștientul colectiv al poporului român, ne amintim că este dominat de precauție și suspiciozitate în raport cu orice străin care ne calcă teritoriul, întrucât, de-a lungul istoriei, străinii care au intrat pe pământurile românești (chiar dacice) au luat de fiecare dată și au adus conflicte, războaie ori nesiguranță“, adaugă psihologul.