Romina Popa are 27 de ani, este autor și istoric de artă. A studiat la Cluj și București și a lucrat ca secretar literar al Teatrului Regina Maria. În prezent locuiește și lucrează la Oradea. Alexandru Stan, 28 de ani, născut la București, a lucrat ca manager în domeniul asigurărilor. S-a mutat la Oradea pentru a crea un ONG dedicat terapiei autismului. Gabriel Miloia (29 de ani) este un artist conceptual. A studiat Regie de Teatru în Ulm, Germania. De opt ani conduce galeriile Visual Kontakt. În prezent locuiește și lucrează la Oradea. Împreună au pus bazele unei platformei Young Professionals from Oradea.

YPO este mediul în care se pot manifesta public eminenţele cenuşii ale oraşului. Ce este această platformă de fapt? Ne explică Romina Popa: „YPO este un proces: inițial am creat o platformă pentru tineri originari din Oradea, care au studii și o carieră aici sau oriunde. Nu suntem afiliați politic. Suntem locuitori ai acestui oraș –plătitori de taxe – care consideră că segmentul lor de vârstă și calificare trebuie să intre în radarul administrației publice ca destinatar de politici care să-i facă traiul în Oradea atractiv și decent. Cred puternic că acesta este primul pas în orice proiect comunitar: de a pune o problemă pe masa dezbaterii publice. Articolele YPO ne-au facilitat înțelegerea nemulțumirilor și ne-au oferit un puternic sentiment de empatie: persoane de toate vârstele au simțit că am dat glas frustrărilor lor zilnice. Orașul este din ce în ce mai puternic orientat spre job-uri de producție care îi exclud pe tinerii cu alte calificări.

Planul de ansamblu e dezechilibrat și îi dezavantajează pe cei doresc să se stabilească în Oradea. Exodul îi afectează și pe tineri, și pe părinții lor, de unde solidaritatea dintre generații”. Alexandru Stan s-a mutat la Oradea cu gândul de a înfiinţa un ONG care să abordeze probleme tinerilor autiști. În prisma acestui fapt a dezvoltat un cerc de cunoștiințe, dintre care,o parte i-au devenit colaboratori, iar alții prieteni.

„Am cunoscut oameni cu care aș vrea să lucrez dar sunt pe picior de plecare sau au plecat deja. Platforma a luat ființă în momentul în care am realizat că nemulțumirile noilor mei prieteni înlocuiesc chiar și banala distracție la o cafea. Am vorbit cu multe persoane care mi-au zugrăvit același viitor, în care oamenii pleacă în căutarea unei vieți mai bune. YPO este o lingură care adună toate vocile, nu pentru a le vărsa încinse peste urechile primăriei, ci pentru a fi supuse la o analiză aducătoare de răspunsuri despre cum vor orădenii să trăiască în acest oraș”, spune Alexandru Stan.

Rup barierele!

În opinia lui Gabriel Miloia YPO e o platformă politică. „Din speculațiile pe care le-am citit, pare că ar fi neplăcut sau rușinos să faci politică. Dar însuși Președintele Republicii le-a cerut tinerilor, anul trecut, să se implice în treburile societății. Mulți au înțeles că tinerii trebuie să se înscrie în partide, să participe în lupte electorale, să se zbată pentru funcții publice. Nu sunt de acord. Nu cred că un politician bătrân e corupt, iar înlocuirea lui cu unul tânăr garantează succesul. Eu prin politică nu înțeleg jocuri de partid sau de funcții, ci politici, strategii prin care dificultățile să fie reparate. În YPO văd tocmai aceasta: persoane care lasă la o parte preferințele partizane și vorbesc despre greutățile vieții în comunitatea noastră. Aceste lucruri trebuie spuse nu doar de câte un «formator de opinie», care să reprezinte, chipurile, pe alții, ci adunate de la fiecare în parte. Căci fiecare membru al comunității contează”. Succesul de care se bucură YPO în mediul virtual e dat şi de faptul că noi puncte de vedere sunt comunicate zilnic pe email-ul platformei.

„Cred că YPO era deja în mintea tânărului orădean, doar că nu găsea structura de a se manifesta. Sunt mândru să cunosc tineri capabili, implicați și care doresc să contribuie. Noi puncte de vedere sunt comunicate zilnic pe email-ul platformei. Plănuim o campanie de strângere de propuneri, pe care să le sintetizăm într-un document simplu și clar, de înaintat administrației, pe trei teme: cultură, educație și politici interetnice. Ar fi ideal să păstrăm și să rechemăm profesioniști în Oradea. Dacă m-am stabilit în acest oraș, îmi doresc o viață armonioasă în noua mea comunitate. Știind că mulți locuitori sunt maghiari și că mă voi întâlni în plan profesional cu aceștia, am început să învăț limba maghiară pentru a mă integra mai bine în noua mea casă. Mă miră că acest lucru pare firesc cuiva venit din afară, dar nu și multor localnici”, explică Alexandru Stan.

Romina Popa îşi aminteşte că ideea platformei s-a născut într-o discuție cu Gabriel Miloia „despre cum am ajuns să ne pierdem prietenii”. Tănăra povesteşte că în ultimul an au emigrat opt prieteni apropiați ei, toți cu studii serioase, care au simțit că nu aveau posibilitatea să crească aici. „Ni s-a alăturat Alex Stan, un nou prieten din București, mutat recent în Oradea, care este factorul de echilibru, ne organizează și mai ales, ne temperează, pentru că devenim sentimentali când ne gândim la orașul nostru. Eu m-am întors acasă pentru a locui cu iubitul meu, manager al unei firme locale, și pentru a fi aproape de familie. Când locuiam în București îmi idealizam locul natal ca Paradis multi-etnic în care românii coabitează cu maghiarii, respectându-se și mai ales cunoscând fiecare cultura celuilalt. Că în această comunitate, în mod excepțional, am fi nepătați de meschinării și frecușuri intolerante. Întoarsă, constat cu dezamăgire că sunt mai multe de rezolvat decât reabilitarea unor fațade: munca la probleme de fond ale coabitării. Dacă pierderea tinerilor ne periclitează viitorul, pierderea maghiarilor ne-ar distruge istoria. YPO trebuie să influențeze linia pe care merge administrația locală, politicile care ignoră tinerii, vârstnicii, maghiarii, săracii și oportunitățile lor de a crește în acest oraș”, spune Romina.

ScopulYPO este creearea de politici. „Până acum, nu am văzut nici la contributori, nici la susținători vreo ambiție de mărire. Dimpotrivă, constat că oamenii nu caută nici măcar vinovații pentru problemele lor, ci doar soluționarea neajunsurilor care îi îndepărtează de lângă familii și din orașul lor natal. Eu sunt artist și conduc o galerie. Nu am cunoaștere nici despre infrastructură, nici despre industrie, despre lucrurile care cad în sarcina unui primar – și nici nu vreau să am. Dar știu multe despre cultură și despre problemele ei. Știu că toți prietenii mei s-au mutat din Oradea. Știu că maghiarii sunt tratați de parcă oamenii, și nu organizația UDMR, s-ar găsi în opoziție. Eu, unul, nu doresc decât să adunăm suficientă voință politică, încât aceste lucruri să se schimbe. Indiferent de care administrație sau de care partid. Dar, cât timp aceste probleme nu fac parte din agenda oficială, nu vom fi mulțumiți. Și ne vom arăta nemulțumirea „, spune Gabriel Miloia.

Unul dintre tinerii care şi-a spus punctul de vedere pe YPO este arhitectul Bogdan Costea, care a plecat din Oradea acum 7 ani. „Nu am regretat niciodată plecarea. Prefer să îmi fie dor de casă decât să visez de acasă la un loc cu perspective. Știam că, de departe, nefiind nevoit să mă confrunt zilnic cu suișurile și coborâșurile orașului în care îmi petrecusem până atunci viața, am să-mi amintesc doar de calitățile lui. Oradea părea tot mai frumoasă pe măsură ce treceau anii, dar nu și mai atractivă. Am plecat în 2009 la București. Am lăsat la Oradea un job de arhitect foarte stabil în plină criză financiară. Deși aveam libertate creativă deplină din partea biroului, mă izbeam permanent de viziuni înguste ale clienților. Inițial am dat vina pe mine si pe calitățile mele oratorice și persuasive, dar am realizat că e altceva la mijloc: sindromul orașului mic de provincie, cu o cultură precară, o populație îmbătrânită (la propriu și la figurat), foarte blazată și fără curaj să viseze. Acesta a fost principalul motiv care m-a făcut să plec”, începe arhitectul prezentarea sa.

Cum au încept tinerii să acceseze platforma?

„Întâi am publicat două texte, după care am început să primim feedback de la cunoscuți și necunoscuți. Lucrurile au mers de la sine, am primit propuneri de articole și am făcut propuneri de colaborări, chiar să publicăm într-un ziar apropiat actualei administraţii, semn că şi susținătorii administrației empatizează cu YPO. Dacă starea semnalată de noi nu ar avea un fundament în realitate, am fi trecut neobservați”, consideră Romina.

Primii contributori au fost cunoștiințe ale noilor mei prieteni, iar de acolo vestea s-a răspândit. Pe mare parte din contributorii YPO încă nu i-am întâlnit, dar nici colegii mei nu cunosc direct mulțimea de susținători care ni s-au alăturat. Suntem deschiși să auzim toate părerile și să le facem vizibile. Eu am venit la Oradea pentru a dezvolta proiecte sociale și caritabile, așa că un țel important pentru mine este acela de a intra în contact cu oamenii, în special cu tineri”, a precizat Alexandru.

Ggabriel Miloia scrie o rubrică săptămânală în care critică problemele comunității. „Am înțeles că aș avea un oarecare succes, dar niciodată nu mi-am închipuit că cei solidari ar fi atât de mulți și atât de diverși. În doar două săptămâni, site-ul YPO a adunat mii de vizualizări și zeci de contribuții. Într-un caz ne-a ajutat o persoană care, în trecut, m-a atacat public pentru munca mea. În societatea noastră, solidaritatea nu trece peste orgolii și conflicte decât în împrejurări grave. Unele din mărturii sunt dramatice, precum cazul unei tinere care nu își permite creșterea copilului aici, din cauza pieței precare. Greutățile personale nu cad în sarcina politicilor, dar realitatea depopulării orașului, da”, a adăugat tănărul Gabriel Miloia.

Am vrut să aflăm de la fondatorii YPO ce înseamnă «young » pentru ei, şi ce consideră ei «professional»? „Nu pot să dau un interval de vârste la care s-ar situa acest young fiindcă am senzația că în Oradea se îmbătrânește înainte de vreme, că odată așezați la casa lor, oamenii își pierd energia de a mai face ceva pentru societate. Pentru mine, «young» este starea de a fi îngrijorați pentru noi înșine în legătură cu viitorul pe termen lung. Cred că nu ar trebui să fim excluși din procesele decizionale care ne afectează direct. «Professional » e un om instruit peste medie care își face treaba bine. Este greu de închipuit orice comunitate fără oameni pregătiți, cu etica muncii, pragmatici, raționali. «Young Professionals » reprezintă un segment de contribuabili foarte slab reprezentat în Oradea și extrem de nemulțumit. Atât de nemulțumit încât este nevoit să-și părăsească prietenii și familia, ca să-și construiască un viitor satisfăcător și stabil”, spune Romina.

„Cunoaștem din statistici depopularea orașelor și asta se vede și pe străzile din Oradea. Tinerii aleg alte locuri din România care promit un stil de viață mai bun, dar majoritatea aleg să se stabilească în afara granițelor. Pentru mine, “Young & Professional“ este expresia cu care alte țări reușesc să se laude în beneficii materiale și morale, mințile puternice de care e nevoie pentru a construi mai mult decât un oraș viu, o țară demnă. “Young & Prefessional“ este ceea ce numărăm în minus la fiecare recensământ”, crede Alexandru.

„Ne-am gândit la categoriile care se împuținează cel mai rapid: tinerii și persoanele calificate, iar titlul în engleză l-am ales pentru a rupe bariera româno-maghiară. Ne-a surprins succesul în afara acestor grupuri: am primit susținere de la persoane de toate vârstele, de la cei plecați, de la muncitori, pensionari și persoane sărace. Iar firul roșu al acestui suport a fost impresia că dificultățile cu care se confruntă fiecare categorie nu își găsesc locul pe agenda politicilor oficiale. Trebuie să menționez în mod special comunitatea maghiară și sprijinul însemnat pe care ni l-a oferit. «Young» și «professional » au ajuns să însemne starea de minoritate în fața politicumului. Dar tocmai aici stă speranța: acum doi ani, era de nesperat ca tinerii să «fraternizeze » cu pensionari, sau ca intelectuali etnici români să își asume solidaritatea cu comunitatea maghiară. Mizele YPO sunt locale, dar cred că, la nivelul întregii țări, este o sarcină «de generație » să se creeze politici nu doar reconciliatoare, ci care să apere diferențele dintre oameni – cu atât mai mult în orașul nostru, în care un sfert din locuitori sunt maghiari iar acest lucru pare, încă, de neacceptat” , a precizat Gabriel Miloia.