Tezaurul de la Peştiş din Valea Morii reprezintă o descoperire monetară senzaţională din mai multe puncte de vedere, a dezvăluit conf. univ. dr. Cristian Găzdac în conferinţa susţinută marţi în cadrul Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor şi intitulată „Tezaurul de la Peștiș și ponderea sa în lumea romană și a Daciei preromane.

În calitate de conferențiar universitar habilitat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, Cristian Găzdac predă cursuri de Economia și Numismatica Romană și Analiza Conflictelor Militare din Antichitate. Este unul dintre cei mai renumiți specialiști la nivel internațional în circulația monedelor în Dacia romană și postromană și provinciile adiacente din Dunărea de Mijloc și de Jos. Conf. univ. dr. Cristian Găzdac este şi consultant al Universității Oxford, Facultatea de Studii Clasice.

L-a secondat în prezentare Călin Ghemiș, doctor în Istorie al Universității de Vest din Timișoara, specialist în arheologie preistorică și arheologia peșterii, muzeograf de peste 20 de ani la Muzeul Țării Crișurilor. Moderatorul evenimentului a fost istoricul Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal.

La începutul conferinţei, Călin Ghemiş a subliniat faptul că Tezaurul de le Peştiş trebuie privit într-un context mai larg, şi anume din perspectiva descoperirilor din ultimii patru ani din Masivul Plopiş, o zonă despre care până atunci nu se ştia mai nimic. Tezaurul a fost descoperit în Valea Morii. Pornind de la vest spre est, în Masivul Plopiş, alături de descoperirile de la Sacalaslău, există o fortificaţie identificată de membrii Asociaţiei Dacia Crisius, respectiv fortificaţia de la Cuieșd – Valea Cetăţii. Venind spre Peştiş, s-au găsit două tezaure, Peştiş I în Valea Morii şi Peştiş II – Osoi. Tot la Osoi există şi o mică fortificaţie, iar înspre Borod există fortificaţia de la Cetea, acestea două oferind un material arheologic extrem de interesant, spune Călin Ghemiş. Aceste descoperiri conturează existenţa unui puternic centru de putere în această zonă, cu principale zone de acces dinspre câmpie înspre Transilvania şi invers.

[eadvert]

379 de monede de argint

Tezaurul din Valea Morii a fost descoperit pe o terasă e pare a fi naturală aflată la mijlocul unei pante abrupte a unui deal. Tezaurul a fost descoperit de detetoriştii Florin Avram și Cristi Rusu la o adâncime de 30 de centimetru, depus într-un vas ceramic din care s-au găsit fragmente. Tot în zonă, pe „Dealul Pietriş”, se mai desoperise şi o fibulă dacică de argint, care foarte probabil provine dintr-un complex funerar. „Este foarte important a preciza contextele din care aceste descoperiri provin pentru că aşa poate fi explicată prezenţa acestor tezaure”, spune arheologul.

Tezaurul de la Peştiş cuprinde 379 de monede de argint de 1417,4 grame. Este alcătuit din 275 denari republicani, 87 denari imperiali, 4 denari din regatul Numidiei (Juba I), un denarius hibrid, copie fidelă şi 12 denari imitaţie. Ce mai veche piesă din tezaur a fost emisă la Roma în anul 211 î. Hr. Iar cea mai recentă a fost emisă la Lugdunum în anul 9 d. Hr., un interval de 220 de ani.

Faptul că lucrează cu Universitatea din Oxford, i-a permis conf. univ. dr. Cristian Găzdac să studieze vasta bază de date şi să ajungă la concluzia că această descoperire monetară de la Peştiş este una senzaţională din mai multe puncte de vedere, având mai mulţi termeni de unicitate. Profesorul lucrează la The Oxford Roman Economy Project intitulat „Coin Hoards of the Roman Empire” (Tezaure de monede ale Imperiului Roman), proiect care i-a oferit accesul la informaţii referitoare la 17.950 de tezaure cu un total de 7.400.500 de monede şi 5.500 de referinţe bibliografice. Harta Imperiului Roman este depăşiăt cu mult de răspândirea acestor tezaure.

Baza de date permite o serie de filtre care au ajutat la plasarea Tezaurului de la Peştiş în contextul celor 17.950 de tezaure descoperite. Studiind localizarea Tezaurului de la Peştiş împreună cu alte tezaure contemporane de pe teritoriul Daciei pre-romane, din cele 32 de tezaure terminate cu monede Augustus, cu dimensiuni ale tezaurelor de la două piese (Pârgăreşti) la 518 piese (Barboşi), Tezaurul de la Peştiş se situează pe locul doi.

Monedele unui om bogat

La nivelul Imperiului Roman sunt 195 de tezaure terminate cu monede Augustus, cu dimensiunea tezaurelor cuprinsă între 300 şi 5000 de monede (Castro de Alvarelhos, Hispania). În acest context, tezaurul de la Peştiş este cel mai mare tezaur din afara graniţelor Imperiului Roman, terminat cu monede Augustus.

„Faptul că tezaurul a fost recuperat în întregime, plasarea lui în cadrul unei baze uriaşe de date ne permite să ne dăm seama că nu doar că sunt 379 de monede, nu doar că este un kilogram şi jumătate de argint, ci este clar că discutăm de un proprietar extrem de potent, un individ care avea o mare influenţă, un om bogat. Cele 379 de monede de argint reprezintă o persoană cu un puternic potenţial economic”, subliniatză Cristian Găzdac, care apreciază faptul că monedele din Tezaurul de la Peştiş sunt într-o stare foarte bună de conservare.

Interesant de remarcat este că în tezaur se află şi imitaţia fidelă a unui denar hibrid, dar şi imitaţii barbare, toate imitaţiile fiind descoperite alături de prototipurile orginale. „Tezaurul de la Peştiş ne aduce ceea ce se pot numi monede exotice, cum e moneda unui rege din Numidia (Tunisia de azi), monedă acceptată în Imperiul Roman datorită dimensiunilor şi greutăţii argintului, uşor de confundat cu denarii republicani romani”, spune profesorul care precizează că prezenţa acestor monede arată faptul că cei din imperiu ştiu de ce le folosesc, iar cei din afara imperiului ştiu să le tezaurizeze pentru că au valoare. Mai multe informaţii despre context s-ar putea obţine dacă s-ar continua săpăturile în zona respectivă şi s-ar găsi şi alte tezaure.

„De ce avem un tezaur de asemenea dimensiuni, de o asemenea greutate, de o asemenea importanţă în afara Imperiului Roman? Privind harta şi poziţionarea Peştişului, nu putem la ora actuală să nu ne întrebăm, ca să nu zic aproape spre confirmare, dacă nu cumva zona Peştişului este o nouă zonă a unui centru de putere care prin geostrategie este clar controlează valea Crişului Repede, ceea ce ar avea pe deplin sens”, spune Cristian Găzdac.

„Îmi mai găsiţi trei-patru tezaure la fel?”

Dr. Dan Slăvescu, de la Asociaţia Dacia Crisius ,a apreciat la finalul conferinţei că aceasta a fost o lecţie deosebit de preţioasă. „Puteţi să îmi mai găsiţi trei-patru tezaure la fel?”, a fost întrebarea pe care profesorul i-a adresat-o preşedintelui asociaţiei detectoriştilor, mulţumindu-le acestora pentru colaborare.

În cadrul aceluiaşi eveniment a fost lansată cartea „Hoarding for value roman denarii and their imitations the hoard Pestis I”, care îi are ca autori pe Cristian Găzdac și Călin Ghemiș. Volumul despre tezaurul de la Peştiş a apărut în limba engleză la Editura Mega /Editura Muzeului Țării Crișurilor, Cluj-Napoca, 2023.

„Referitor la tezaurul de la Peştiş am fost super impresionat de modul în are am putut lucra şi colabora. De 30 de ani lucrez în domeniu, şi sunt foarte încântat de extraordinarele bune pratici ale celor care au descoperit tezaurul, la faptul că am colaborat cu colegul Călin care a avut 379 de monede pe care a trebuit să le prelucreze, să le stabilească calendaristic şi să respecte termenii calendaristici în procesul de editare, prelucrare şi publicare, şi până la domnul director care a fost super deschis de la bun început cu necesitatea apariţiei, sub formă monografică, a unui articol doar preliminar cu o listă de catalog, pentru mine a fost o experienţă pe care nu am mai întâlnit-o foarte des în alte cazuri”, a punctat conf. univ. dr. Cristian Găzdac.

Călin Ghemiş a menţionat faptul că volumul a apărut în limba engleză pentru a avea o mai mare audienţă în rândul specialiştilor, ţinând cont de importanţa tezaurului. „Tipărirea în limba engleză a fost una dintre cerinţele de bază ale editorului, şi pe de altă parte, publicarea unui tezaur de o asemenea importanţă doar în limba română ar fi însemnat reîngroparea lui”, a precizat Călin Ghemiş.

Întâlnirea s-a încheiat cu o sesiune de autografe a celor doi autori, primul care a achiziţionat cartea fiind dr. Aurel Chiriac, fostul director al Muzeului Ţării Crişurilor, şi apoi detectorişitii Asociaţiei Dacia Crisius.