Pasiunile frumoase nasc momente frumoase. Şi uneori îţi trec numele în istorie. Este şi cazul celor trei bihoreni care au descoperit cele două tezaure, cel antic de la Aleşd şi cel medieval de la Groşi.
Pe primul l-au găsit Florin Avram şi Cristian Rusu, amândoi posesori cu autorizaţie a unor detectoare de metale. Florin Avram spune că exista o legendă în satul Peştiş, conform căreia la baza unui tumul ar fi îngropată o comoară protejată de un blestem. Se spune că s-a mai săpat în trecut după ea, dar toţi au renunţat din cauza multor superstiţii, cum ar fi că unii ar fi săpat şi s-au trezit într-o altă zonă. Pe Florin însă l-a atras cu totul altceva. Cu o zi înainte să descopere tezaurul, a fost cu motocicleta în zonă şi a găsit nişte cartuşe. I-a spus prietenului său, Cristi Rusu – criminalist la Inspectoratul de Poliţie Bihor – că ar trebui să meargă împreună acolo, pentru că sigur a fost dată în zonă o bătălie de rezistenţă în al Doilea Război Mondial. Urcând spre acel loc, spre Valea Morii din satul Peştiş, şi-au pornit şi detectoarele, care au emis un semnal, anunţând material neferos. Au găsit mai întâi bucăţi de ceramică, iar sub ele, monede. Au anunţat, conform legii, autorităţile, care la rândul lor au predat tezaurul experţilor de la Muzeul Ţării Crişurilor, spre cercetare şi evaluare.
„Toată lumea mă întreabă de ce am ales să predăm tezaurul”, mărturiseşte Florin Avram. „Având o pasiune faţă de daci, am spus tuturor că pentru daci succesul era trecător, dar gloria era eternă. Toată lumea mă ironiza când spuneam ceva despre daci. Eu am şi o asociaţie sportivă, „Geto-dacii Liberi”, în zona Aleşdului. Dar acum am primit răsplata strămoşească. Am visat să rămân în istorie, şi acum va rămâne scris şi numele meu în dreptul monedelor. Sătenii au spus că această comoară ne-a aşteptat pe noi doi, că noi am fi fost singurii îndreptăţiţi să o descoperim, din moment ce nu am avut nicio clipă intenţia de a ne îmbogăţi”, adaugă Florin Avram.
Banii pe care îi va primi în urma descoperirii îi va investi într-un detector mai performant. De altfel, după cum a anunţat la conferinţa de presă care a prezentat date preliminare legate de descoperirea tezaurelor, Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, le-a propus celor doi semnarea unui protocol pentru a colabora pe viitor.
La conferinţa de presă a fost prezent, pe lângă cei doi descoperitori de la Aleşd, şi Ile Petru Nicuşor, cel care a descoperit întâmplător în curtea proprie tezaurul de la Groşi. Acesta lucra la instalaţia de încălzire centrală, pentru care trebuia excavat în curte circa 15 metri. După 5-6 excavări a observat ceva verzui. „Sunt de meserie lăcătuş, şi mi-a dat seama că e ceva aliaj de cupru cu argint. Curăţând mai multe bucăţi, am constatat că sunt bani”, a povestit acesta.
Părerea specialiştilor
Aurel Chiriac le-a mulţumit, în numele instituţiei pe care o reprezintă, celor care au descoperit aceste tezaure care au intrat deja în patrimoniul Muzeului Ţării Crişurilor şi, de altfel, în patrimoniul naţional. Conform legii, în cazul descoperirii tezaurelor, recompensa se poate stabili în funcţie de evaluarea financiară făcută de către un expert financiar, la care muzeul va apela în viitorul apropiat, putându-se acorda până la 30% din valoare descoperitorilor, iar dacă sunt şi valori excepţionale, se mai poate adăuga un procent de 15%. Acest lucru se va stabili cel mai probabil la începutul anului viitor. Această recompensă va fi acordată din bugetul Muzeului Ţării Crişurilor.
Evaluarea presupune o muncă foarte riguroasă. Dintre cele două, tezaurul medieval încă nu este complet curăţat, operaţiune care este făcută de către restauratori autorizaţi. Muzeul Ţării Crişurilor este deocamdată singurul muzeu din Bihor care are drept de depozit, pus la punct din punctul de vedere al securităţii şi al incendiilor. După cum spune Aurel Chiriac, în tradiţie, muzeul deţine toate tezaurele care s-au descoperit în judeţul Bihor, cu mici excepţii, cum este tezaurul de la Hodiş, din epoca bronzului, tezaur care din păcate a fost dus la Bucureşti, conform procedurilor de atunci, şi nu a mai fost returnat, fiind acum expus la Muzeul Naţional.
Tezaurul antic
Tezaurul antic descoperit spre Valea Morii (379 de monede) va fi prelucrat de către arheologul Călin Ghemiş, iar cel medieval găsit la Groşi (479 de monede), de către Corina Toma, expert în numismatică medievală. „A fost o presiune mare mediatică pentru aceste tezaure, care se doreau a fi văzute. Noi, ca şi profesionişti, nu putem vorbi întâmplător despre o descoperire până când, cât de cât, o studiem, până când nu stabilim paşii oficiali pe care trebuie să îi facem, mai cu seamă paşii în evaluarea ştiinţifică, pentru că evaluarea financiară este o altă etapă”, spune Aurel Chiriac.
Cele 379 de piese fac parte din categoria pieselor comune în epocă, dar sunt şi unele mai puţin comune, a explicat arheologul Călin Ghemiş. Majoritatea sunt denari republicani, puţini dintre ei, 79, fiind emişi în timpul primului împărat roman, Octavianus Augustus. „Din punct de vedere tehnic, până acum s-au identificat două erori de batere; există câteva piese care sunt susceptibile de a fi imitaţii barbare”, precizează Călin Ghemiş. Arheologul explică faptul că din punct de vedere cronologic, întreg tezaurul reprezintă o acumulare de piese de la sfârşitul secolului II î.H. şi începutul secolului I î.H., pentru ca piesele care marchează îngroparea acestui tezaur să se situeze undeva în jurul anului 14, anul morţii lui Augustus. Dintre emitenţi, cei mai celebri sunt Iulius Caesar, Marcus Iunius Brutus şi Octavianus Augustus. Ca şi magistraţi monetari, există piese de la Balbus, din perioada triumviratului, există şi o piesă care s-ar putea să fie o imitaţie celtică, ceva obişnuit în acea perioadă.
Între monede sunt piese care au muchiile zimţate, iar altele care au mici ştampile numite contramărci, care atestă verificarea din punct de vedere al conţinutului de metal al monedei. Din punct de vedere artistic ele fac parte dintr-o perioadă mijlocie a monetăriei romane, care păstrează în arta baterii monedei tradiţia grecească, cum ar fi personificări ale lui Helios sau Pegasus.
Cum de sunt descoperite astfel de tezaure datate în acea perioadă? Călin Ghemiş spune că după descoperirea de la Şuncuiuş, care a cuprins drahme, aceasta este a doua descoperire care se plasează în acest interval cronologic, o perioadă destul de frământată a istoriei. În martie 44 Caesar este asasinat, tot cam în aceeaşi perioadă se pare că a fost asasinat şi Burebista, al cărui regat se destramă. În plus, în zona Crişanei a fost o zonă de interferenţă între civilizaţia celtică şi cea a dacilor liberi.
Tezaurul medieval
Tezaurul monetar de la Groşi este alcătuit din 479 de piese, dintre care una s-a descoperit fragmentar, iar una avea un mic orificiu care se presupune că ar fi făcut parte dintr-o salbă. Lângă aceste piese au fost descoperite şi câteva fragmente ceramice de culoare albă, tipică secolelor XVII, şi care apare până foarte târziu. „Doar o parte dintre piese au fost deocamdată curăţate, dar am putut stabili câteva datări. Unele piese sunt groşi, monede bătute sub principele ardelean Gabriel Bethlen (1613-1629), şi altele sub regele Poloniei, Sigismund al III-lea (1587-1632). Sunt mai multe evenimente care se împletesc în acea perioadă. La 1631, suntem de fapt pe domeniul cetăţii de la Şinteu, unde a mai săpat şi Călin Ghemiş, un domeniu care a fost preluat la un moment dat de câţiva domnitori fugiţi, de Gavrilaş Movilă, domnitor al Moldovei. Corina Toma a mai prelucrat un alt tezaur descoperit tot în Groşi acum ceva timp, care a fost datat tot în această perioadă”, precizează istoricul Doru Marta.
La prezentarea tezaurelor au fost prezenţi şi Ancuţa Şchiop, viceprimarul comunei Aușeu, dar şi Ioan Todoca, primarul oraşului Aleşd, care cu bucurie a ţinut să precizeze că s-au descoperit de ceva vreme monede şi la cetatea Piatra Şoimului, construită în secolul XIII, azi în ruină, dar care acum este cuprinsă într-un proiect european pentru care aşteaptă să primească finanţare.
Încă mai avem mult de cercetat în judeţul Bihor pentru epocile vechi, spune directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac. Întrebat unde vor fi expuse aceste tezaure, Aurel Chiriac a explicat: „Săptămâna trecută am primit oferte pentru licitaţia pe POR, asta înseamnă 5 milioane de euro. Pentru că a fost electronică, se scot documentele să vedem dacă se califică cele patru firme care s-au înscris la licitaţie. Cea mai mică sumă câştigă. Deşi consider că nu întotdeauna cea mai mică sumă este şi cea mai reprezentativă pentru puterea acelei firme de a face ceea ce pretindem noi. În primă fază vom face etajul I, adică: Ştiinţele naturii, Arheologia şi o parte din Istorie. Tezaurele vor fi expuse la etajul I, în cadrul expoziţiei de arheologie şi istorie”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!