Primarul Salontei, Torok Laszlo, este pregătit să atragă fonduri pentru a finaliza lucrările de reabilitare a Colegiului Teodor Neş din programul pus la dispoziţia României de Norvegia, Luxembourg şi Islanda. „Proiectul trebuie finalizat până pe 7 aprilie. Am decis toate formaţiunile politice din Salonta să facem front comun la nivel parlamentar pentru a aduce bani la nivel local. Aceasta şi în urma unor experienţe mai neplăcute: anul trecut noi am investit 5 miliarde de lei vechi în reabilitarea construcţiei Colegiului Teodor Neş, însă nu au fost suficienţi. Am făcut demersuri pentru a obţine fonduri pentru reabilitare şi la Ministerul Educaţiei, dar nu am avut succes. Acum, europarlamentarul Iuliu Winkler are sarcină să găsească pentru Salonta un partener în Norvegia, în Islanda, pentru ca proiectul să capete zece puncte în plus la evaluare. Noi avem făcut un studiu de fezabilitate, pentru reabilitare, un studiu tehnic care trebuie reactualizat deoarece a fost realizat în urmă cu cinci ani. Avem un grup care scrie proiectul condus de doamna director Zoe Nagy”, spune şeful Primăriei Salonta, Torok Laszlo.
Colegiul Naţional „Arany János” a devenit Colegiul Naţional „Teodor Neş” în urma unei hotărâri de Consiliu Local, după decizia luată în urmă cu trei ani, ca în unitatea de învăţământ să înveţe doar elevi români. Schimbarea denumirii şcolii a fost decisă după ce în oraş, din anul şcolar 2011-2012, a apărut Grupul Şcolar „Arany Janos”, unitate şcolară în care sunt numai clase cu predare în limba maghiară, clase care până atunci funcţionaseră în cadrul Colegiului. Au fost propuse dascălilor, care au fost chemaţi la vot, mai multe variante pentru numele viitorului colegiu: Colegiul Naţional Regele Mihai, Salonta, Ioan Slavici, Dacia, Regina Maria, Grigore Moisil, I.L. Caragiale, Teodor Neş şi Europa. Dar Dacia a fost considerat atunci un brand mult mai puternic decât numele oricărui muritor. „Dacia este un nume care îndeamnă la meditaţie şi respect şi nu poate fi umbrit de numele vreunui muritor”, era argumentul dascălilor atunci. Decizia dascălilor din 2012 nu a avut însă finalitate, în sensul că Ministerul Educaţiei nu a aprobat ceea ce au decis dascălii, dintr-un motiv s-au altul. Începând cu anul școlar 2012-213, colegiul are doar clase cu predare în limba română. În urma hotărârii Consiliului Local, din septembrie 2013, școala poartă denumirea de Colegiul Național „Teodor Neș”.
Atitudine de salontan
„Am dorit să aducem mai aproape de oameni şcoala, patriotismul local este foarte important pentru noi. Teodor Neş a fost un cetăţean cu rădăcini şi atitudine de salontan, iar propunerea a aparţinut, încă de la primele discuţii pe acest subiect, actualei echipe care conduce şcoala”, explică primarul Torok Laszlo. Teodor Neş a văzut lumina zilei în comuna Mădăras.
A fost timp de 13 ani directorul celui mai renumit liceu bihorean „Emanuil Gojdu”, între anii 1925-1938, perioadă în care duce o intensă activitate de animator cultural în oraşul de pe Crişul Repede. A ţinut sute de conferinţe, a colaborat la ziare ca Familia, Gazeta de vest, Cele trei Crişuri, Almanah Crişana, făcând parte şi din conducerea revistei Astra. În 1937 îi apare volumul de referinţă pentru judeţul nostru „Oameni din Bihor 1848-1918”, lăudată de însuşi Nicolae Iorga, care va fi reeditată de mai multe ori şi pe baza căreia şi regretatul Stelian Vasilescu va scoate un volum cu acelaşi titlu, cuprinzând anii 1940-2000, volum în care îi dedică lui Teodor Neş pagini întregi. Apoi în 1938 este numit inspector şef şcolar pe Ţinutul Someşului, mai apoi a Braşovului, iar în 1942, este promovat ca inspector şef al învăţământului din capitală. Între anii 1952-1958, lucrează în Ministerul Învăţământului, de unde şi iese la pensie. Dar duce o viaţă intensă şi ca pensionar, colaborând cu Academia Română. A decedat în 29 mai 1975 şi este înmormântat în Cimitirul Belu din Bucureşti.
Citiți principiile noastre de moderare aici!