„Suntem datori de a ne cunoaşte trecutul istoric pentru a trăi prezentul cum se cuvine şi a ne proiecta viitorul”, a spuns prof. Gheorghe Cornea luni, în a doua zi de Rusalii, la sărbătoarea din satul Meziad.
Cetăţeanul de onoare al comunei Remetea concluziona de fapt motivul dublei ceremonii ce a avut loc atât la Primăria din Remetea cât şi în satul Meziad: cinstirea lui Teodor Cornea (1877 – 1933), fost primar, ctitor de şcoală şi biserică în satul Meziad, participant activ la 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, delegat ales al cercului electoral Beiuş-Vaşcău. A fost unul dintre cei 1228 de delegaţi oficiali reprezentând 130 de cercuri electorale din comitatele româneşti. Alături de Teodor Cornea, ceilalţi patru reprezentanţi ai cercului electoral Beiuş-Vaşcău, aleşi în unanimitate de voturi, au fost: dr. Ioan Ciordaş, Ilarie Crişan, Atanasiu Toader şi Lăpădat Cioflan.
Omagiu delegaţilor
Manifestările ce au avut loc în cele două localităţi au fost organizate de Primăria Remetea prin eforturile primarului Adrian Ştefănică, sprijit de Consiliul Judeţean Bihor şi Muzeul Ţării Crişurilor, înscriindu-se sub semnul centenarului Marii Uniri. O placă omagială a fost dezvelită pe clădirea Primăriei Remetea: „La centenarul Marii Uniri, omagiul nostru delegaţilor aleşi şi de drept, participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Teodor Cornea – comuna Remetea, sat Meziad”. După scurte alocuţiuni rostite de prefectul Ioan Mihaiu şi directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, elevii din ciclul preşcolar şi primar au încântat cu un mic program artistic.
Centrul atenţiei s-a mutat apoi în satul Meziad, unde mai întâi s-a ţinut slujba Sfântului Maslu. După o ploaie torenţială cu grindină care a oprit o jumătate de oră programul bine stabilit, a avut loc în biserică o slujbă de pomenire pentru Teodor Cornea. Om cerebral, după cum spun cei mai în vârstă din sat, era sfătos şi cumpănit, fiind capabil să rezolve orice problemă de ordin social sau politic pentru sătenii săi. A luptat în Primul Război Mondial alături de fiul său cel mare, Nicolae. Când s-a întors teafăr din război, a intrat mai întâi cu camarazii în biserica din Beiuş pentru a se închina şi a mulţumi că s-au întors acasă la familii, după care i-a invitat pe toţi acasă, în Meziad, pentru a sărbători, după cum povesteşte nepoata lui Teodor Cornea, prof Livia Papiu (82 de ani), prezentă la manifestări, fiica cele mai mici fete din cei şase copii, Firoanda. Şi-a văzut apoi visul împlinit, visul Marii Uniri. A murit la vârsta de 56 de ani, în plină putere şi experienţă de viaţă.
După slujba de pomenire, s-a inaugurat şi placa comemorativă de pe biserică.
Bustul lui Teodor Cornea
Ceremonia a continuat la Căminul Cultural Meziad care poartă numele lui Teodor Cornea. Sătenii au fost impresionaţi de prezenţa Gărzii de Onoare şi a fanfarei Garnizoanei Oradea care a făcut oficiile la dezvelirea bustului realizat de cunoscutul sculptor Marius Vesa, prezent la eveniment.
După sfinţirea bustului şi cuvântul pr. protopop Popa Marian-Vasile, primarul Adrian Ştefănică a mulţumit pentru sprijinul primit întru împlinirea acestei datorii faţă de memoria oamenilor aleşi ai comunităţii. După scurtul discurs al prof. Gheorghe Cornea, fost director al şcolii din Meziad, un alt fiu al satului, Lect. univ. dr. Laza Ioan a amintit faptul că trebuiesc pomeniţi şi cei 34 de morţi din Meziad care au luptat în Primul Război Mondial, pe monumentul eroilor ce se află în centrul satului, şi care ar trebui şi acela refăcut. Nu trebuie uitat nici faptul că în Bihor au mai trecut patru luni şi 20 de zile de la Marea Unire sub stăpânire austro-ungară, procesul fiind unul dificil şi anevoios.
Din partea familiei a vorbit unul dintre strănepoţi, dr Adrian Tirla, care a evocat personalitatea străbunicului, aşa cum l-au cunoscut sătenii şi din poveştile bunicilor. De notat că începând din 1922 Teodor Cornea a stăruit la înfiinţarea primei şcoli unitare de stat. De asemenea, din banii familiei a fost cumpărat primul clopot de bronz al bisercii. „Avem o responsabilitate de a transmite mai departe numele şi faptele de curaj, pentru ca sacrificiul lor să fie pe deplin recunoscut, atât de noi cât şi de generaţiile următoare, care se vor bucura de patria şi de libertăţile ei, într-un context nou, un context european. În anul Centenarului, nicio o zi nu este mai puţin prielnică pentru a sărbători împreună Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”, a punctat prefectul Ioan Mihaiu în cuvântul său. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ioan Mang, a precizat că ceea ce s-a întâmplat de Rusalii în comuna Remetea este doar unul dintre evenimentele planificate pentru a-i omagia pe cei care au fost delegaţi la Marea Unire. Prezentând contextul european din vremea aceea, a ţinut să specifice faptul că unirea românilor a fost un act complex, de durată, început cu mult înainte şi care a beneficiat de conjunctura anului 1918, cu urmările de după încheierea Primului Război Mondial.
La bust s-au depus coroane din partea Prefecturii Bihor, a Consiliului Judeţean Bihor, a Primăriei Comunei Remetea, a Garnizoanei Oradea, a Şcolii din Remetea, a Consiliului Local Remetea şi din partea familiei Tirla. Sărbătoarea s-a mutat în căminul cultural, unde pe lângă oficialităţi au fost invitaţi sătenii. Cu această ocazie primarul Adrian Ştefănică a premiat 15 perechi care au atins pragul celor cinci decenii de căsătorie – inclusiv părinţii săi, dar şi cei care au trecut de 90 de ani. Masă întinsă cu bunătăţi şi un program artistic a fost darul de final pentru mezădani. Au urcat pe scenă: Ansamblul Profesionist Crişana, soliştii Cornel Borza, Otilia Haragos Szeghedi, Petrică Popa – taragot, Felicia Costin, Cornelia Covaciu, Luminița Tomuța Baba, Ghiţă Stângaciu – vioară cu goarnă şi Leontin Ciucur. Cea mai aşteptată a fost solista Veta Biriş, care a aprins inimile celor prezenţi şi a ridicat sala în picioare cu versurile cântecelor „Noi suntem români” şi „Doamne ocroteşte-i pe români”. Seara s-a încheiat cu Haiducii lui Mihai Baneş.
Citiți principiile noastre de moderare aici!