Neglijența și mizeria costă. Acesta ar fi, în puține cuvinte, înțelesul demersului pe care l-au anunțat ieri, în conferință de presă, prefectul Dumitru Țiplea, Ilie Bolojan – președintele Consiliului Județean Bihor și vicele Mircea Mălan. Protocolul are durata de doi ani, după care inițiatorii se așteaptă ca bihorenii să fi intrat deja într-o altă logică în privința gestionării deșeurilor din gospodării și de pe domeniul public.
Părțile semnatare ale protocolului sunt Prefectura, Consiliul Județean, AD Ecolect Group, Garda de Mediu și Inspectoratul Județean de Poliție.

[eadvert]

Dacă scopul este simplu – în doi ani Bihorul să fie un județ curat, obiectivele și mijloacele de atingere a scopului sunt multiple: colectarea selectivă a deșeurilor în tot județul să fie funcțională în martie 2021, ecologizarea cursurilor de apă și a marginilor drumurilor, identificarea și anularea depozitelor ilegale de gunoi și menținerea curățeniei prin investiții în infrastructură dublate de aplicarea de amezi spectaculoase.
În opinia președintelui Bolojan sunt trei condiții pentru curățenia în Bihor. Prima este să se implementeze sistemul de colectare a gunoiului din fiecare gospodărie, ca urmare a licitațiilor derulate anii trecuți. Responsabilitatea cade în sarcina Ecolect, coordonată de vicele Mălan.

A doua condiție ar fi existența unei infrastructuri corespunzătoare – puncte de colectare și stații de sortare funcționale plus containere de închiriat pentru deșeurile rezultate în afara activităților cotidiene din gospodării. Pentru acestea, finanțarea va veni din bani europeni, anticipează președintele CJ. A treia condiție este asumarea de reguli și responsabilități, atât din partea instituțiilor și operatorilor cât și din partea bihorenilor.
Bolojan a mai spus că CJ pregătește proiectele pentru etapa a II-a a finanțării sistemului de management integrat al deșeurilor. „Ne propunem să accesăm o finanțare de până la 40 milioane de euro prin Programul național de redresare și reziliență. Lucrăm acum la planul judetean de gestionare a deșeurilor, care trebuie să cuprindă toate investițiile necesare”, a declarat el. La finalul anului viitor ar urma să aibă loc primele licitații din acest pachet.
La rândul său, prefectul Țiplea a spus că Prefectura a început deja de anul trecut acțiuni în cascadă referitoare la salubrizarea județului. „Mă bucur că se alătură efortului nostru și Consiliul Județean. Fără Consiliul Județean stăneam într-un picior”, a spus prefectul referindu-se la atribuțiile limitate pe care le are instituția sa.

Deșeuri… în aer

Vicepreședintele Mălan, coordonatorul Ecolect a admis că sistemul județean de colectare a gunoiului nu acoperă mai multe categorii de deșeuri, care nu au fost prinse în contractele de delegare.
„Din a doua jumătate a lunii octombrie, operatorii de salubrizare au început încheierea contractelor cu persoanele fizice și persoanele juridice și suntem azi la aproape 90% din contractele care vor trebui, în final, încheiate. Procesul e anevoios pentru că se derulează în paralel cu pregătirea activității”, spune el.

Contractele cu operatorii nu cuprind mai multe categorii de deșeuri, unele dintre ele abandonate cu predilecție în depozite ilegale: deșeurile din contrucții, cauciucurile uzate, deșeurile de mari dimensiuni precum mobilele. Pentru acestea, acum nu este nicio soluție de colectare.

Ceea ce propune Mălan pentru viitorul imediat: amenajarea de depozite după modelul celor din Oradea, unde cetățenii pot depune gratis aceste materiale.

Regulament în dezbatere

În acest context, Bolojan a anunțat că e în dezbatere publică un regulament pentru menținerea curățeniei în județ.

Una dintre măsuri este obligativitatea de a cosi și curăța acostamenele drumurilor publice de cel puțin trei ori pe an. La finalul lunii decembrie expiră dezbaterea și materialul intră în Consiliul Județean la vot, a mai spus el.
După modelul suprataxărilor impuse în mandatele de primar, Bolojan propune supraimpozitarea terenurilor necultivate și neîngrijite de ani de zile.
Regulamentul mai conține referiri și la „punerea la muncă a beneficiarilor de ajutor social”.
Prefectul Țiplea a estimat la în jur de 1000 numărul bihorenilor care s-ar califica pentru a presta orele de muncă în folosul comunității prevăzute de Legea Venitului Minim Garantat, din peste 2000 de adulți care primesc, în prezent, bani în baza acestei legi.

Țiplea zice că e în pregătire un plan de bătaie și cu APIA, care are atribuții în distribuirea subvențiilor pentru terenurile cultivate, opinia fiind că „ar trebui să facă plăți doar pentru terenuri curate”: „o bună parte din terenuri dau în drumuri județene, persoanele care nu curăță terenurile spre drumuri să nu primească subvenția”.
Din cei aproximativ 3000 km de drum existenți în județ – 496 km DN, 965 km DJ și 1.516 km DC, mulți sunt situați lângă terenuri agricole, ca atare, consideră prefectul, pică în sarcina deținătorilor să facă igienizările și cosirile. Similar, pe acostamentele cu pădure, e treaba Romsilva să facă salubrizarea.

„După aprobarea în Consiliul Județean vom achiziționa camere video cu infraroșu, mașinile care aruncă gunoi vor fi filmate și înregistrările vor merge la Inspectoratul de Poliție și la Garda de Mediu care va confisca mașinile. Dacă cele două instituții vor face ce trebuie, nu își vor mai permite mulți să arunce gunoi în locuri nepermise”, consideră Bolojan.

Salubrizare în zonele turistice

Mălan a mai observat că nu există soluție funcțională pentru salubrizarea zonelor turistice ale Bihorului și „toate apele cristaline sunt contaminate cu deșeuri”.
În acest context, e „clasic” conflictul dintre turismul nereglemetat din Glăvoi, altfel zonă protejată din perimetrul Parcului Natural Apuseni, noncombatul sau chiar complicitatea autorităților locale cu distrugătorii și intenția de a amenaja facilități de turism, în condițiile în care infrastructura pentru utilități e zero.

Zilele trecute, în urma unei vizite în teren însoțit de primarii comunelor cu interese în Glavoi – Padiș, Mălan a anunțat că se va asfalta drumul până-n Glăvoi și că se vor construi WC-uri și dușuri în platou pentru cei 2-3000 de turiști care vin anual în camping și care își fac nevoile în pădurile din vecinătate.

Totuși, din cauza captărilor ilegale ale pâraielor din platou, apa drenată în Cetățile Ponorului a ajuns la un grad de poluare fără precedent, chiar în absența unor facilități de igienă personală.
Mălan zice că, în problema apelor reziduale, se poate opta pentru sisteme golite cu vidanje sau chiar amenajarea unei stații de epurare. El spune că a trimis proictanții să caute ce soluții se aplică în perimetre similare din țările nordice, Germania sau Austria. O altă intervenție majoră în platou este amenajarea unei parcări de câteva sute de locuri, înainte de Glăvoi, pe terenul ocupat acum de o stână.

În problema construcțiilor fără autorizație, improvizații care sluțesc locul, apărute cu bunăvoința primarilor din zonă, Mălan s-a ferit să spună că CJ le va pune la pământ fără ezitare. A preferat să spună că planul viitor de amenajare a platoului va conține și locații pentru localuri: „să construim prin proiect viitoarele restaurante care să fie ca și cum ar fi crescut acolo”.