Oradea este în topul celor mai supravegheate orașe din țară potrivit datelor din proiectul „Supravegherea spațiului public”, susținut de mai multe ONG-uri.

[eadvert]

Astfel, Primăria Oradea, cu cele 600 de camere CCTV, se află pe locul 3 la acest capitol, după București și Cluj. Pornind de la aceste date, Jurnal bihorean a încercat să afle care este topul celor mai supravegheate localități din județ. Concluzia este, așa cum reiese și din studiul citat, că „Teoretic, oriunde te-ai afla, cineva se poate uita la tine (și nici n-am intrat în discuția despre camerele private)”.

Primăriile consultate – din 101 au răspuns la întrebări 64 – invocă aceleași motive, atunci când sunt întrebate de ce au ales să pună camere de supraveghere: reducerea infracțiunilor, „disciplinarea” locuitorilor, reducerea depozitelor ilegale de gunoaie pe spațiul publice, etc…

Jurnal bihorean a făcut un top al primăriilor cu cele mai multe camere de supraveghere (CCTV) instalate pe spațiul public și a consultat experți în tehnologie, care ne-au vorbit despre beneficii și riscurile de a avea străzile împânzite cu CCTV. În acest episod vă prezentăm lista cu primăriile care au cumpărat sisteme de supraveghere, cu numărul de camere și costurile aferente.

Începând cu 2018, Primăria Oradea a instalat 600 de camere CCTV și se află pe locul 3 la acest capitol, după București și Cluj.

Pentru sistemul de supraveghere din Oradea, achiziționat între 2018 și 2022 de la RCS&RDS, subcontractor SC Nexia Consulting SRL, municipalitatea a plăti: data center video – 446.250 lei, cost camere video – 2.587.783 lei, cost comunicații și mentenanță – 1.259.156 lei. În total, aproape 4,3 milioane de lei.

În cursa „înarmării” cu CCTV, pe locul doi la noi în județ se află Marghita, cu 167 de camere instalate, din care 138 sunt funcționale. Potrivit informațiilor transmise de primărie, sistemul a fost instalat în perioada 2013 – 2022, în Marghita, Cheț și Ghenetea, și a costat peste 1 milion de lei. Camerele au fost cumpărate prin licitație și achiziție directă de la Backup Technology SRL și Prosoft Daniel SRL. Poliția Locală Marghita este cea care gestionează camerele, iar șeful instituției este responsabilul cu respectarea GDPR.

Următoare localitate este Sânmartin, cu 110 camere, inclusiv cu algoritm de recunoaștere a plăcuțelor de înmatriculare. Potrivit autorităților locale, sunt supravegheate: ștrandul cu valuri, satul Haieu, punctul de observare Betfia, parcarea din Băile Felix și stațiunea. Camerele au fost cumpărate prin licitație și achiziție directă, cu fonduri nerambursabile, de la firma Europlus Construct.

Primăria are un contract de mentenanță cu Nexia Consulting, în valoare de 7.200 de lei, pentru o perioadă de 9 luni. Sistemul are centrul de monitorizare la Poliția Băile Felix, iar administrația locală are încheiat și un protocol cu Inspectoratul Județean de Poliție, care poate utiliza echipamentele video.

„Primul argument pentru montarea camerelor de supraveghere a fost scăderea infracționalității, lucru care s-a și întâmplat. Siguranța cetățenilor și a turiștilor care vin în comuna Sânmartin este extrem de importantă pentru noi, motiv pentru care am recurs la acest demers”, ne-a informat Primăria Sânmartin.

Urmează Borș, cu 105 echipamente de supraveghere, instalate în perioada 2013 – 2021.

„Comuna Borș este o zonă de trecere a frontierei, fapt care implică necesitatea supravegherii acestei zone, dat fiind faptul că fluxul migrator internațional este crescut, ca urmare, camerele de supraveghere sunt necesare pentru garantarea siguranței locuitorilor comunei și nu numai”, ne-a transmis primăria, care spune că imaginile se șterg automat după 14 zile.

Primăria a omis să ne spună cât a costat sistemul de supraveghere și cât plătește pentru mentenanța făcută de Pierre Com SRL. Nu este foarte clar nici dacă există o persoană desemnată pentru respectarea GDRP.

Sute de camere în orașe și comune

În Săcueni sunt 104 camere de supraveghere, montate între 2020 și 2022. Echipamentele au fost cumpărate prin procedură simplificată, de la Telekom și Orange, cu aproape 1 milion de lei. Orange se ocupă și acum de mentenanță, însă nu este clar din răspunsul primăriei dacă în aceiași bani sau este un contract separat pentru asta. Totodată, chestionată asupra persoanei care se ocupă de gestionarea datelor cu caracter public și GDPR, primăria nu a răspuns.

Comuna Popești are 101 camere, instalate începând cu 2019 de ProSoft Daniel. Echipamentul a fost cumpărat prin achiziție directă, cu peste 150.000 de lei. Mentenanța o face tot ProSoft, pentru 500 de lei/lunar.

Urmează orașul Salonta, cu 95 de CCTV instalate de Emamut SRL și Secorad, între 2019 și 2023. Valoarea investiției este de 112.973 lei. Echipamentul este instalat în primărie și în exteriorul clădirii, parcuri, principalele artere din oraș, intersecții, piață, terenul de fotbal, terenurile de joacă. Cel care se asigură că este respectat GDPR-ul este responsabilul IT al primăriei.

În comuna Tăuteu au fost instalate, începând cu 2008, 86 de CCTV. Cumpărate prin achiziție directă de la Office Conect SRL, camere au costat 157.675 de lei. Primăria ne-a informat că are un contract de consultanță cu o firmă specializată, pentru a se asigura că sunt respectate reglementările GDRP. Nu spune cât plătește pentru consultanță.

Urmează Tarcea, în topul celor mai supravegheate localități din Bihor, cu 80 de camere funcționale. Au fost achiziționate în perioada 2014 – 2021.

„Am achiziționat camere de supraveghere și servere de stocare a înregistrărilor precum și serviciul de instalare a sistemului de la SC Pierre Com SRL. Valoarea întregului echipament achiziționat și extins treptat între anii 2014-2021 este în sumă de 337.590,00 lei”, ne-a transmis primăria.

Aceeași companie are și un contract de consultanță, mentenanță și întreținere cu administrația locală.

„În cazul unor defecțiuni informăm firma, aceasta oferă servicii de consultanță și service pentru sistemele de supraveghere video instalate, recomandă soluții tehnice și prezintă deviz defalcat privind cantitatea și prețul echipamentelor. Nu avem un abonament lunar, prețul contractului este cel al reparațiilor care se stabilește după finalizarea intervenției și include valoarea echipamentelor, manopera și deplasarea care se defalcă pe devizul întocmit cu ocazia efectuării lucrării”, ne-a mai spus sursa citată.

Tinca are 52 de camere instalate în perioada 2015 – 2022. Echipamentul, cumpărat prin achiziție directă de la Isac SRL și Romtelecom, este întreținut de SC Isac SRL contra sumei de 1.700 de lei/lună. „S-a constatat o diminuare a infracțiunilor, o diminuare a mizeriei și a gunoaielor aruncate pe stradă, creșterea numărului de amenzi prin identificarea rapidă a persoanelor care au produs pagube”, ne asigură primăria, care are un protocol cu poliția, pentru supravegherea imaginilor surprinse de camere.

Cherechiu, Aleșd, Ștei au câte 50 de camere instalate, fiecare. În Cherechiu au fost montate de Inter Pal Servicii, pentru 202.842 de lei, iar contractul de mentenanță, cu aceeași companie, costă 28.560 de lei.

În Ștei, echipamentele au fost instalate în perioada 2018 – 2021, de Total Blue și au costat peste 250.000 de lei. Mentenanța o fac tot cei de la Total Blue, iar orașul a încheiat un protocol de colaborare cu IPJ Bihor, care se ocupă și de respectarea GDPR. La Aleșd, din cele 50 de camere instalate, 42 sunt funcționale. Sistemul CCTV a fost cumpărat de la Telecom România și a costat peste 300.000 de lei. Imaginile se pot urmări din Primăria Aleșd și din sediul Poliției Aleșd.

La Balc există 48 de camere, instalate de ProSoft Daniel, între 2012 și 2021, contra sumei de 82.000 de lei. Firma care le-a montat are și contract de mentenanță cu primăria, care îi achită lunar 800 de lei.

Beiuș vrea să ajungă la 100 de camere

În Beiuș sunt 37 de camere, din care 7 sunt de vânătoare. Acestea au fost cumpărate de la Helion și Electro Europa, cu aproximativ 150.000 de lei. Sistemul a fost gestionat de Helion în perioada 2018 – 2022, de Electro Europa până în 2023 și în august a fost aleasă o nouă companie care să gestioneze sistemul CCTV. Poliția Beiuș și Poliția Locală au acces la imagini.

Potrivit primăriei, există în derulare un proiect european pentru achiziția unui sistem performant de 14 camere LPR, 11 camere PTZ, 16 camere fixe pentru platformele de gunoi, 5 camere pentru stațiile de autobuz și alte 14 în diferite zone din oraș. În total Beiuș va avea 100 de camere.

În Roșia au fost montate 34 de camere, în urma „rezultatelor Grilei de evaluare a Riscului, după analiza coeficientului de criminalitate, consultării specialiștilor în evaluarea riscului și obligativitatea instituției de a asigura paza, protecția și conservarea bunurilor publice s-a concluzionat necesitatea instalării unor camere de supraveghere (CCTV) în localitate ca măsură necesară atenuării riscului”. Echipamentul a fost instalat de Helion, în 2022, și a costat 77.000 de lei.

Valea lui Mihai are un contract de mentenanță pentru cele 27 de camere, cu Secorad SRL, în valoare de 28.000 de lei (2.000 lei/lună). Contractul a fost semnat în 2023, camerele au fost cumpărate în 2018.

La Hidișel, valoarea contractului de mentenanță, încheiat pentru 1 an de zile, este de 1.000 de lei/lună. SC Cloud It&Security SRL este și firma care se ocupa de gestionarea datelor stocate.

Săcădat, care are 33 de CCTV, urmează să mai achiziționeze 49 de camere video și 8 camere video pentru recunoașterea numerelor de înmatriculare care să asigure supravegherea în Borșa, Săbolciu și Săcădat. În această comună, imaginile pot fi accesate de polițiști, primar și viceprimar.

Lista cu comunele împânzite de CCTV

Țețchea are 22 de camere, primele montate în 2012. Au fist cumpărate prin achiziție directă, de la Nexia Consulting, Grande Guard Legion, TNT Electric Sistem SRL, suma totală fiind 88.109 lei. Nexia are contract mentenanță cu primăria, în valoare de 3.850 lei pe an. Comuna are, în faza de realizare a proiectului tehnic, un Sistem Inteligent de management local.

Husasău de Tinca are 32 de camere, cumpărate între 2018 și 2022 de la Mesfet, cu 386.200 lei.

Biharia are 30 de camere, achiziționate între 2012 – 2022 de la Gan Trading (107.802 lei) și Mesfet SRL (222.629 lei). Mentenanța o asigură Mesfet, pentru 12.000 de lei/an

Copăcel are 22 camere din 2013. Contractul de mentenanță este în valoare de 5.426 lei.

Viișoara are 7 camere, de la Pierre Com SRL.

Mădăras are 43 de camere, cumpărate între 2014 – 2022, de la Automatic Telecom (77.350 lei) și Salguard SRL (127.253 lei). Salguard face mentenanță pentru 2.835 lei/lună.

Derna are 15, 11 funcționale. Cumpărate în 2014 de la Pierre Com, camerele au costat 61.661 lei. Primăria a depus un proiect pentru digitalizare și supraveghere video.

Nucet are 10 camere instalate în 2022, cumpărate cu 36.110 lei de la Valor Security. Are contract de mentenanță de 1.500 de lei / lună

Curățele are 12 camere cumpărate prin achiziție directă, în 2017, de la SC Mesfet SRL.

Sălard are 25 de camere, achiziționate între 2016 și 2021, de la Pierre Com, cu 86.868 lei. Pierre Com face și mentenanță, pentru 524 de lei/semestru.

Petreu are 20 de camere, instalate în 2021. Au fost cumpărate de la Prosoft Daniel, cu 432.000 lei. Au 5 ani mentenanță gratuită. Imaginile sunt urmărite de firma Guardia Security, pentru un abonament lunar de 1.120 lei.

Șoimi are 22 de camere, din 2020, de la Electro Europa. Au costat 58.125 lei.

Aușeu are 18 camere, din 2018 și 2019, de la Telekom, pentru care a plătit 145.097 lei.

Spinuș are 9 camere. Inițial instalate în 2008, în 2022 sistemul a fost reînnoit și înlocuite cele care nu funcționau. Au fost cumpărate de la Pierre Com, în mai multe rânduri, cu suma totală de peste 61.000 de lei.

Tărcaia are 13 camere, din 2021, de la Telekom România, cumpărate cu 60.384 lei.

Măgești are 17 camere video instalate în anul 2020, fiind achiziționate prin procedura de achiziție directă de la CXC TEHNIC SYS SRL, având încheiat cu ei și un contract de mentenanță. Comuna are în derulare un proiect pentru suplimentarea numerelor de camere din comună.

Curtuiușeni are 48 de camere, „instalate în locuri vizibile și care permit supravegherea spațiilor publice care necesită acest tip de supraveghere”. Montate în perioada 2018 – 2022 de Inter – Pal Servicii, valoarea achiziției este de 271.000 de lei. Firma care a vândut camerele gestionează și sistemul de supraveghere.

Pietroasa are 22 de camere funcționale, din 2019, luate prin achiziție directă de la Total Blue, cu 65.178 lei. Aceeași companie gestionează și sistemul de supraveghere pentru 500 de lei/lună.

Primăria Paleu susține că are un sistem învechit și că a cerut finanțare prin PNRR, pentru modernizarea sistemului de supraveghere.

Finiș are 11 camere de supraveghere, instalate în 2016, cumpărate de la S.C. Nexia Consulting S.R.L. „Avem camere de supraveghere deja funcționale, dar există și un proiect, „Sistemul de monitorizare și siguranța spațiului public al comunei Finiș”, finanțat prin PNRR.

Principii de urmat, de administrațiile publice (sursa Bogdan Manolea, via Panorama)

Nu pui CCTV unde vrei, doar pentru că poți: „În zonele publice, există prezumția că ele nu sunt monitorizate. «Mai ales dacă aceste zone sunt folosite în mod obișnuit pentru activități de recuperare, regenerare și recreere, precum și în locurile în care persoanele stau și/sau comunică, de exemplu în zone de odihnă, la mese de restaurant, în parcuri, la cinematografe și în centre de fitness», după cum explică European Data Protection Board în Ghidul 3/2019 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace video v2.0.

Trebuie să ai un scop precis: „Creșterea siguranței publice” nu este un scop în sine pentru instalarea de CCTV. Altfel, autoritățile ar putea pune camere fake sau fără păstrarea înregistrărilor.

O analiză de impact a datelor personale poate fi obligatorie: În cele mai multe cazuri, prelucrarea datelor prin CCTV se face pe baza temeiului legal numit „interes legitim” (Art. 6 (1) f GDPR), caz în care trebuie identificat în mod exact interesul legitim în cauză și făcută o analiză, pentru a observa dacă nu prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate.

Durata stocării trebuie limitată la minimum: Majoritatea primăriilor par a opta pentru termene de stocare de 20-30 de zile. Ghidul EDPB vorbește de un termen standard de doar câteva zile. „ (…) datele cu caracter personal trebuie șterse în mod ideal automat, după câteva zile, în majoritatea cazurilor (de exemplu, în scopul depistării actelor de vandalism). Cu cât perioada de stocare stabilită este mai lungă (mai ales când depășește 72 de ore), cu atât este nevoie de o argumentare mai solidă pentru legitimitatea scopului și necesitatea stocării”.

Securitatea datelor nu este o joacă: Instalarea unui sistem CCTV este doar primul pas. Asigurarea securității datelor personale prelucrate și stocate continuu este un proces complex. Chiar dacă autoritățile se bazează pe o firmă care asigură găzduirea datelor, deseori problema este la nivelul de acces, prost gândit din start. „ȘEFUL” nu trebuie să aibă oricând și oricum acces la aceste înregistrări.

Să fii pregătit să răspunzi la cererile primite: Una din obligațiile prevăzute de GDPR este că autoritățile și companiile trebuie să răspundă la cererile de la persoanele vizate, cu privire la drepturilor lor (art. 15-22 GDPR). De obicei, dreptul de acces (art. 15 GDPR) presupune cele mai mari provocări pentru operatorii de CCTV, pentru că trebuie să poată face două lucruri. Primul: să extragă și să exporte exact secțiunea de video cu persoana vizată, conform solicitării. Al doilea: să anonimizeze fețele celorlalte persoane care apar în înregistrare. Cum Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a început să dea amenzi și i-a sancționat chiar în acest an cu 3.000 de euro pe unii operatori, pentru nerespectarea acestui drept, se poate ajunge la situația în care amenda să coste mai mult decât sistemul CCTV instalat.

 

Suntem urmăriți! „Obsesia securității” și pericolele din spatele ei. Mii de camere de supraveghere împânzesc județul (II)