Suntem praf! Cum (nu) ne protejează autoritățile de poluarea de pe șantiere

 

[eadvert]

Orădenii s-au obișnuit cu șantierele din oraș. Au învățat să facă slalom printre grămezile de moloz, noroaie când plouă, iar praful din casă face parte din normă. Au învățat să reziste în trafic în timpul lunilor cu restricții de circulație, să sară peste șanțurile care brăzdează străzile și parcurile, să facă echilibristică pe borduri, pentru a-și cruța pantofii de noroi și de praf.

Dar este oare normal să se trăiască în aceste condiții, iar autoritățile doar să se scuze, de fiecare dată, pentru deranjul creat? Sau s-ar putea și mai bine? La câte șantiere a avut Oradea, am putea crede că autoritățile, constructorii și toți cei implicați în aceste activități ar fi putut să învețe ce să facă până acum, pentru a limita efectul asupra mediului și oamenilor care trăiesc aici. Dar din experiența orădenilor, rezultă că deranjul este maxim de fiecare dată, iar măsurile de limitare a „pagubelor” sunt minime.

Un arhitect orădean ne-a explicat că de regulă, Avizul de mediu se face după metoda „copy-paste” și sunt „foarte rare cazurile în care arhitectul face o documentație specifică” fiecărui proiect în parte.

El a explicat că legea prevede norme peste norme pentru protecția mediului de poluarea de pe șantiere, doar că nu sunt respectate în cele mai multe cazuri. Printre măsurile amintite de arhitect, care ar trebui luate pe șantiere, se numără: podină de placaj de furnir, pentru ca muncitorii sau utilajele să nu calce peste dale, acolo unde e cazul, schelele să fie curățate, spațiul public să fie curățat, mașinile care ies de pe șantier să fie spălate și să nu care noroiul și mizeria pe străzi, șantierul să fie bine delimitat și semnalizat, iar camioanele care cară moloz să fie acoperite, pentru a nu împrăștia praful peste tot.

„În general, cei de la Mediu și DSP au început să devină din ce în ce mai corecți la avizarea documentației. Problema e că nu le verifică nimeni dacă sunt puse în aplicare”, ne-a spus sursa consultată.

Astea sunt doar câteva dintre măsurile care ar trebui luate.

„Nu cred că există o analiză a plusului de confort adus cetățeanului, o dată finalizate lucrările mari, în raport cu stresul produs în acești zece ani de șantier. Bun, vom câștiga 2-3 minute în trafic, străbătând orașul de la un capăt la altul, vom reduce poluarea, de acord, dar poluarea ireversibilă produsă orașului în acești 10-15 ani, cu impact în sănătatea noastră, a fost luată în calcul? Tonele de praf dislocate, împrăștiate în tot orașul, inhalate, depuse în plămânii noștri și ai copiilor noștri, sunt luate în seamă? Sau pesemne, acesta e un război, iar daunele colaterale trebuie acceptate, volens nolens?”, ne-a spus un orădean, deranjat de modul în care sunt gestionate șantierele din oraș.

„S-au făcut studii de oportunitate care să cântărească între poluarea produsă timp de 15 ani și beneficiile din anii următori? Ne-am propus, cumva, să devenim un oraș al vitezei în trafic, al «străpungerilor»? Ne-a întrebat cineva?”, se întreabă acesta.

„Problema este că nu există o monitorizare din punct de vedere al mediului și sănătății populației”, ne-a precizat orădeanul Andrei Acs, care este și specialist pe probleme de mediu.

„Praful clar este peste cotele care ar trebui să fie, mai ales de la pasaje. Mașinile nu ies curățate din șantier, iar tot noroiul ajuns pe străzi se transformă în praf. Spațiile verzi de pe lângă șantiere sunt un dezastru. Mă întreb dacă ele vor rămâne incluse în Cadastrul Verde”, mai adaugă acesta.

 

„Din experiența mea, în Germania și Anglia șantierele sunt îngrădite nu doar cu gard sau parapeți de beton sau deloc, cum se face la noi, ci cu prelate care opresc cât de cât praful, iar aborii îi îmbracă în OSB (n.red. – o placă utilizată în construcții, formată din componente stratificate de particule de lemn), să nu îi izbească cu utilajele. Lângă Parcul 1 Decembrie au început să spargă de-a lungul trotuarului, în urmă cu câteva săptămâni.

Mașinile muncitorilor erau parcate pe trotuar, buldozerul săpa, pietonii circulau pe singura bandă pentru mașini și se înjurau cu șoferii. Nu există niciun pic de respect. Pe zona Moților, Ion Vidu, oamenii se plimbau pe borduri. Nu mai contează dacă pietonii pot trece sau nu prin zonă”, explică Acs.

Problemă cu praful, de ani de zile

Spusele lui sunt confirmate și de președintele Ecotop Oradea, George Togor. „În mod evident, Oradea a cunoscut o dezvoltare a șantierelor, iar asta face parte din evoluția firească a orașelor care se dezvoltă.

Am văzut șantiere peste tot în lume. Am văzut în Olanda, Belgia, Germania, însă acolo parcă au un impact mai puțin vizibil asupra calității vieții oamenilor”, ne-a explicat Togor. Întrebat ce l-a frapat la acele șantiere, Togor a spus că „ține de aspectele de organizare de șantier, apoi de ritmul de lucru”.

„În urmă cu 7-8 ani, în Oradea, cei de la RDS au avut o campanie de îngropat sistemele lor. Am fost foarte surprins, când în cartierul în care eu locuiesc au reușit să sape, cableze, astupe și asfalteze 1,5 km în doar trei zile. Asta ține de organizare și nimic mai mult. Deci, se poate și în Oradea”, a explicat sursa citată, care a adăugat că în alte țări, șantierele de blocuri, locuințe, case, infrastructură rutieră, erau „fără foarte mult noroi, fără foarte mult praf”.

„Cu praful este o problemă de zeci de ani în Oradea. Poluarea cu pulberi este de foarte multă vreme”, a confirmat Togor. Printre cauze: traficul, spații verzi deficitare, zona industrială etc.

„La nivelul orașului nu sesizez o viziune clară, o predictibilitate în ceea ce privește aspectele care țin de poluare, de prevenire a efectelor schimbărilor climatice. Nu sunt sunt un adept al înverzirii neapărat și cu orice preț, dar orice oraș care este pregătit să facă față schimbărilor climatice, ar trebui să țină cont de aceste aspecte”, subliniază președintele Ecotop. „Cred că și aspectele care țin de calitatea mediului trebuie să fie luate în considerare. Am văzut tehnologii aplicate la demolarea unei clădiri, pulverizare cu apă pentru a nu se crea praf, pulberi. Astfel de tehnologii nu am văzut să fie aplicate în Oradea”, menționează George Togor.

Dacă vorbim de poluarea aerului, spune Togor, trebuie luate în considerare mai multe aspecte. Unul ar fi că Oradea nu are o suprafață de spațiu verde suficientă și nu are capacitatea de absorție a prafului, inclusiv cel produs de șantiere, plus că foarte multe zone verzi sunt în șantier. Referitor la sistemele de măsurare a calității aerului, montate de Agenția de Mediu, care în prezent nu funcționează, Togor susține că aceste sisteme erau destul de vechi și modul de amplasare a ținut cont de securitatea aparatelor mai mult, decât de măsurarea efectivă a calității aerului.

„Sarcina autorităților locale de mediu este să vegheze la respectarea normelor de poluare, a tehnologiilor folosite și să se prevină orice eveniment nedorit. Și oamenii ar trebui să fie pregătiți, în sensul că să știe ce efecte poate să aibă un anumit gen de poluare, cum ar trebui să reacționeze”, a conchis președintele Ecotop Oradea.

Constructori: „Luăm toate măsurile”

Orădeanul cu care am discutat spune că și cetățenii de rând ar trebui să facă parte din interesul constructorilor, care ar trebui să amenajeze căi de acces pietonal provizorii, suspendate sau la sol, prin utilizarea parapeților de protecție/palisade; utilizarea unor materiale care să permită traversarea zonelor în cauză în condiții decente.

„Prin contrast, pentru orădeanul de rând, traversarea zonelor în lucru e fie lupta cu praful, fie cu noroiul, una piedută din start. Asemenea măsuri «încarcă» bugetul unei lucrări cu procente infime. La noi, problema se rezolvă cu acea stupidă formă reflexivă – «ne cerem scuze pentru disconfortul creat»”, subliniază acesta.

Alte măsuri care ar trebui luate pe șantiere sunt: instalații de semnalizare temporară adecvată, menținerea accesibilității la stațiile de autobuz în timpul fazei de lucrări, menținerea accesibilității pentru rezidenții locali, întreprinderile și serviciile din zonă în timpul fazei de lucrări, menținerea accesibilității în condiții de intuneric; trebuie luate în considerare toate modurile de transport, în special persoane cu dizabilitati locomotorii, bicicletele etc.

„Amenzi usturătoare în cazul în care aceste lucruri nu se respectă. Zeci de oameni, anual, se rănesc în traversarea șantierelor noastre. Doar teama de autoritate, încăpățânarea noastră de a crede că orice cere sacrificii fără limite ne oprește să nu acționăm în instanță Primăria Oradea, cea care amendează orice, oricând!”, crede sursa consultată.

Călin Roman, directorul Erbașu Transilvania, constructor cu mai multe proiecte în derulare în Oradea și județ, inclusiv pasajul din Centrul Civic, susține că se iau măsurile necesare pe șantierele lor, pentru a reduce efectele poluării și disconfortului. „Sunt situații care creează disconfort, dar măsurile luate de noi sunt îndreptate pentru a reduce disconfortul riveranilor sau al cetățenilor. Probabil mai sunt situații când nu reușim asta 100%, dar noi luăm toate categoriile de măsuri. Spălăm roțile camioanelor, udăm câteodată șantierele în zilele călduroase să nu se ridice praful”, ne-a spus Roman.

„Pe de altă parte, șantierele sunt într-o cursă contra-cronometru, întrucât se închide o etapă finaciară și trebuie terminate”, se scuză acesta, spunând că încearcă să împace atât dorința autorităților de a se încadra în termen, cât și a locuitorilor de a avea cât mai puțin deranj. „Încercăm să împăcăm ambele dorințe”, ne-a spus reprezentantul Erbașu.

Demeter Levente, asociatul unic al Leko Construct, firma care se ocupă de lucrările din centrul istoric „Extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare menajeră în zona de SE a municipiului Oradea”, dar și subcontractor pentru lucrările la pasajele din Centrul Civic, ne-a spus că sunt luate toate măsurile necesare pentru a respecta prevederile din Avizul de mediu.

Polițiștii locali amendează

Potrivit Biroului de presă al Primăriei Oradea, polițiștii locali din cadrul Direcției Poliției Locale Oradea „verifică în mod constant șantierele de pe raza unității administrativ-teritoriale în ceea ce privește respectarea normelor legale privind protecția mediului, prin ample verificări legate de: modul de colectare și depozitare a deșeurilor pe șantiere, curățenia în și la ieșirea din șantiere”.

Sursa citată arată în ultimii 2 ani au fost aplicate un număr de 253 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 204.500 de lei. „În acest sens, sancțiunile contravenționale aplicate persoanelor fizice au fost în număr de 159, iar alte 94 de sancțiuni au fost aplicate persoanelor juridice.

De asemenea, precizăm faptul că au mai fost aplicate o serie de sancțiuni contravenționale operatorilor economici pentru nerespectarea normelor privind protecția mediului, însă baza de date privind evidența acestor acte nu permite căutarea acestora după criteriul «șantiere»”, ne-a transmis PMO. În 2019 și 2020, Garda de Mediu Bihor a dat două amenzi a câte 10.000 de lei fiecare și două avertismente, pe Legea Legea 104 din 2011 privind protecția atmosferei.

 

Nu este poluare, pentru că nu o măsurăm

Din cele trei stații de monitorizare a aerului din Oradea, niciuna nu este funcțională. Deși Agenția de Protecția Mediului Bihor ne-a transmis că doar două sunt scoase din funcțiune, Stația BH1 de la sediul APM și Stația BH2 din Episcopia Bihor, nici Stația BH3 din cartierul Nufărul nu era funcțională, potrivit site-ului calitateaer.ro. Totodată, pe site-ul amintit mai apare Stația BH4, situată în zona Țețchea, dar tot nefuncțională, respectiv Stația BH5, din zona Haieu, singura care arată că ar fi funcțională. Motivul pentru care stațiile nu ar funcționa este lipsa de consumabile.

Potrivit sursei citate, Stația BH1 (tip urbană) amplasată la sediul APM Bihor a fost oprită în data de 26 iunie 2022, iar stația BH2 (tip industrială) a fost oprită la în data de 24 octombrie 2022.

Potrivit APM Bihor, în ultimii doi ani au fost înregistrate mai multe depășiri ale valorilor normale, pentru poluanții monitorizați de stațiile APM.

„Am luat în analiză datele de monitorizare din ultimii doi ani (2021 și 2022) și rezultă că au fost înregistrate depășiri în anul 2021 pentru poluantul pulberi PM10 la stațiile: BH1 (6 depășiri), BH2 (26 depășiri) și BH4 (3 depășiri), iar în anul 2022 tot pentru poluantul pulberi PM10 la stațiile: BH1 (3 depășiri), BH2 (2 depășiri)”, ne-a informat APM Bihor. De menționat că în 2022, de la jumătatea anului BH1 nu mai funcționa, iar BH2 din luna octombrie.

Particule în suspensie PM10 și PM2,5 reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Cele două pot apărea în urma unor erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului, dar și din activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor, atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare, provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas.

Efectele poluării asupra sănătății

Andrada Florian, medic pneumolog la Spitalul Județean Oradea, ne-a explicat care sunt posibilele cauze ale expunerii la poluare. „Avem bolnavii cronici respiratori, care, dacă sunt expuși la poluare, li se pot acutiza bolile respiratorii. Este vorba de astamtici, cei cu fibroză pulmonară. Persoanele sănătoase expuse vreme îndelungată la poluare pot să dezvolte, în timp, în funcție și de factorii genetici, o boală cronică pulmonară, cum ar fi astm sau BPOC (Boală pulmonară cronică obstructivă)”.

Potrivit medicului, studiile au dovedit că BPOC nu mai este o boală a fumătorului, cum se credea multă vreme, ci este o boală care apare și din cauza expunerii la poluare.

Fibrozele pulmonare pot să apară la angajații care lucrează pe șantiere. „În toată literatura de specialitate este un semnal că poluarea crește numărul de cazuri cu patologie”, a subliniat sursa citată. Însă noi putem sta liniștiți, pentru că, dacă ne luăm după statisticile DSP, în județ nu există cazuri de îmbolnăviri din cauza poluării. „Nu a fost semnalat niciun caz din cauza poluării”, ne-a spus Daniela Rahotă, directorul DSP. Dr. Chereji Simona, medic pediatru, susține că nu a observat o creștere a numărului de copii care s-ar fi îmbolnăvit din cauza poluării.

Praful de pe șantiere, un pericol pentru sănătate

În articolul „Statisticile confirmă că praful este cel mai mare pericol pentru sănătate al constructorilor”, publicat de www.theconstructionindex.co.uk, se arată că analiza a 16.000 de inspecții în șantiere, a concluzionat că depășirile cotelor admise de praf au reprezentat 41% din încălcările „sănătății ocupaționale” înregistrate pe șantierele din Regatul Unit.

În articole se mai arată că peste 3.500 de constructori din Marea Britanie mor în fiecare an din cauza cancerului legat de munca lor. „Particulele de praf pot fi de 100 de ori mai mici decât un grăunte de nisip. Nu trebuie să le vezi pentru a le inspira. Odată ajuns în plămâni, praful va începe să provoace daune.

Expunerea la praf poate duce la dificultăți severe de respirație și boli pulmonare care pot distruge vieți și pot provoca o moarte prematură. Lucrătorii din construcții au un risc mare de a dezvolta aceste boli, deoarece multe sarcini comune de construcție pot crea niveluri ridicate de praf. Pot dura ani înainte ca daunele să fie vizibile și până atunci poate fi prea târziu”, spune managerul de asistență tehnică BSG, Andy Harper, citat în articol.

„Praful din construcții este reglementat cel mai eficient atunci când există metode și procese de control în vigoare pentru a minimiza cât de mult praf este generat în timpul operațiunilor. Unele locații necesită, de asemenea, proceduri de extracție, suprimare și ventilație pentru a menține praful la niveluri sigure. Măsurile de prevenire a prafului au fost publicate pe scară largă în ghidurile din industrie și ar trebui luate în considerare pentru toate locurile de muncă care sunt potențial dăunătoare”, a mai adăugat acesta.

Earth5r.org susține, într-un articol că medicii „avertizează că expunerea prelungită la praful de construcție poate duce la boli respiratorii, cum ar fi astmul, bronșita și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)” și că particulele fine (PM2,5) pot pătrunde adânc în plămâni și pot provoca inflamații, exacerbând afecțiunile respiratorii existente.

Printre bolile care pot fi provocate de praf sunt enumerate, în același articol: probleme respiratorii, astm, BPOC, silicoză, alergii, rinită alergică, dermatită, Pneumonită de hipersensibilitate.

„Copiii sunt deosebit de vulnerabili la poluarea cu praf de construcție, deoarece plămânii lor sunt încă în curs de dezvoltare și sistemele lor respiratorii sunt mai susceptibile la deteriorare. Cercetările indică faptul că expunerea la niveluri ridicate de praf de construcție poate duce la reducerea funcției pulmonare și la creșterea riscului de infecții respiratorii la copii”, mai arată sursa citată. Potrivit unui studiu realizat în New Delhi, s-a constatat că 2,2 milioane de copii suferă de leziuni pulmonare ireversibile din cauza poluării aerului, „praful de construcție fiind un contributor semnificativ”.

Reglementările pentru șantierele publice și private

La emiterea actului de reglementare de către APM, se au în vedere eventuale demolări, ecologizarea perimetrului, dacă este cazul, reglementarea construcției noi și organizarea de șantier, atât pentru eventuala demolare, cât și pentru noua construcție:

• este obligatoriu ca perimetrul să fie îngrădit, chiar mesh-uri care să acopere clădirea eventual demolată;
• se vor folosi metode mai puțin zgomotoase și fără vibrații majore;
• dacă sunt locuințe în zonă, se vor respecta orele de odihnă;
• întregul șantier se va stropi la intervale regulate, pentru a nu se ridica praful in atmosferă;
• la ieșirea din șantier, autovehiculele care transportă resturi din demolări sau aduc materiale în vederea construirii vor fi spălate și se va amenaja un decantor de noroi și separator de hidrocarburi. Betonierelor li se spală și instalația de depozitare beton, precum și cea de descărcare;
• mașinile care transportă resturi din construcții vor fi acoperite, pentru a nu împrăștia resturi pe carosabil sau praf in atmosferă;
  Fundația Eco-Civica ne-a transmis că mai sunt și alte măsuri prevăzute, în funcție de natura investiției. Măsurile dispuse de Agenția pentru Protecția Mediului sunt verificate de Garda de Mediu teritorială, care aplică sancțiuni în cazul în care sunt constatate abateri.

„Și Poliția Locală poate interveni având în vedere că disciplina în construcții, urmărirea în construcții le revine lor. Actul de reglementare, în principiu, pleacă bine de la APM, dar modul cum e pus în practică e deficitar”, ne-au comunicat reprezentanții ONG-ului de mediu.

Coridor de mobilitate urbană durabilă în Piața Emanuil Gojdu din Oradea – Etapa I – Câteva măsuri din Avizul de Mediu

În timpul lucrărilor, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de motoarele autovehiculelor şi utilajelor de execuţie. În aceste condiții impactul potențial asupra aerului și climei este generat de următorii factori: poluanţi produşi de emisii de ardere (gaze de eşapament) provenite de la motoarele utilajelor (impact direct, pe termen scurt, temporar, negativ); Funcţionarea utilajelor la punctele de lucru este intermitentă, ceea ce face ca emisiile generate de motoare să fie punctiforme şi momentane, fapt ce conduce la un impact nesemnificativ asupra aerului.
Întrucât utilajele și echipamentele folosite trebuie să fie omologate, se consideră că zgomotele şi vibraţiile generate se găsesc în limite acceptabile, impactul este nesemnificativ, situându-se în limitele admise. Pentru respectarea nivelului maxim de zgomot la nivelul zonelor de locuinte, prin proiect vor fi prevazute măsuri corespunzătoare.

Impactul asupra mediului este în general redus, minim, pe durata de execuţie a proiectului (durata totală de aproximativ 18 luni), de mică intensitate şi reversibil

Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Având în vedere impactul potențial asupra populației și sănătății umane, se propun următoarele măsuri de reducere a impactului:

• Refacerea infrastructurii afectată de traficul greu;
• Reducerea la minimul necesar al timpilor de funcționare al utilajelor;
• Reducerea vitezei de deplasare a utilajelor pe drumurile de acces la frontul de lucru pentru diminuarea emisiilor de praf;
• Udarea frecventă în zonele de şantier acolo unde este necesar.
• Activitatea de construcție și vehicule în mișcare pot genera praf în condiții de secetă, acesta poate fi generat ca urmare a deplasării utilajelor pe drumuri nepietruite (în lungul frontului de lucru), a decopertării solului a excavării și a umplerii șanțurilor. Cea mai importantă sursă de praf este, de obicei, reprezentată de deplasarea utilajelor la frontul de lucru. Pentru controlarea emisiilor de praf se va restricționa viteza de deplasare a utilajelor și se va monitoriza vizual generarea prafului implementându-se măsuri de diminuare dacă se vor produce emisii importante în afara șantierului și mai ales în vecinătatea locuințelor.