Prestația artiștilor sloveni a venit pe un val de așteptare imens, creat de faptul că artistul născut la Ștei, Edward Clug, e considerat cel mai mare coregraf român în plan internațional, precum și de faptul că a fost prima sa apariție în fața publicului bihorean alături de balerinii din Maribor, reprezentanți ai unei instituții cu tradiție de peste un secol. În sală s-au aflat, probabil mai mulți ca niciodată, spectatori din zona Șteiului, dornici să-și vadă idolul la lucru. Iar Edward Clug a fost extrem de emoționat fiindcă a evoluat la Oradea, la invitația unui tenor al cărui nume îl regăsim alături de Luciano Pavarotti, Plácido Domingo, André Rieu, nimeni altul decât Alexandru Badea, și fiindcă în sală se aflau și prietenii săi din copilărie, dar și mama sa. Primarul Șteiului, Iulian Bălaj, a ținut de asemenea să fie prezent și i-a acordat artistului o diplomă de merit, Edward Clug fiind în acest moment cel mai bun ambasador al Țării Beiușului în lume.
De altfel, primarul Iulian Bălaj l-a declarat pe Edward Clug cetățean de onoare al Șteiului în urmă cu mai mulți ani. Două dintre creațiile reprezentative ale coregrafului Edward Clug, Stabat Mater – muzica Giovanni Batista Pergolesi și Hora – muzica Cvartetul Bălănescu, au fost aduse în fața publicului bihorean. „Stabat Mater”- imn din secolul al XIII-lea atribuit lui Jacopone da Todi, este unul dintre poemele medievale cele mai puternice, care evocă suferinţa Fecioarei Maria la răstignirea fiului ei, Iisus Hristos. Versurile acestui imn, cântat mai ales în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, au fost sursă de inspiraţie pentru compozitori ca Palestrina, Pergolesi, Alessandro şi Domenico Scarlatti, Vivaldi, Haydn, Rossini, Dvořák, Szymanowski, Poulenc sau Arvo Pärt.
Edward Clug a creat „Stabat Mater” pentru Baletul din München în iulie 2013. Edward Clug a dat propria interpretare coregrafică muzicii sacre a lui Pergolesi. Coregraful a încercat să descopere legătura dintre contemporaneitate și imnul lui Pergolesi, scris în anii 1700. Edward Clug consideră că mesajul e mai mult unul al speranței decât al durerii. Un critic de dans al revistei Theatre To Go, Susanne Ernst, spune că „lucrarea creează o atmosferă rar văzută și experimentată. Autorul sărbătorește viața și se adresează tuturor dimensiunilor sale, care se potrivește una cu cealaltă fără a impune un anumit subiect. Este ironic, dar întotdeauna serios și dedicat trucurilor magice, vibrante…”
„Hora” a fost creată inițial pentru Baletul din Dortmund și e rezultatul faptului că Edward Clug a analizat asiduu moștenirea muzicală a României, elementele etno sofisticate transpuse de celebrul cvartet de coarde Bălănescu.
În timpul cercetărilor coregrafice ample, Clug a reexaminat relația dintre anumite evenimente cruciale din viața noastră și puterea ritualurilor, care ne sunt transmise de societate într-o manieră mai mult sau mai puțin conștientă. Pe parcursul a două ore de spectacol, publicul a trăit fiecare moment, a suferit și a fost fericit alături de artiștii de pe scenă. Gala de Balet semnată de Edward Clug a fost confirmarea a ceea ce Alexandru Badea exprima la nivel de deziderat că își dorește să fie European Music Open: „Cred într-o întâlnire a creierelor la Oradea”.
[related-post post_id=”2268295″]
Citiți principiile noastre de moderare aici!