De curând Gheţarul Scărişoara a fost vizitat de echipe de cercetători care de-a lungul mai multori ani efectuează diverse studii în acest spaţiu subteran. Cercetătorii sunt de la Universitatea din Suceava, Institutul de Biologie al Academiei Române şi Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (Bucureşti şi Cluj), iar Asociaţia Speologică Sfinx din Gârda a acordat sprijin tehnic. Preşedinte AS Sfinx, dr. Ciubotărescu Christian, a transmis presei următorul material explicativ.
13 metri de gheaţă milenară
Universitarul Aurel Perşoiu precizează: „Este un proiect de cercetare al Universităţii din Suceva, intitulat CLIMFOR, care are ca obiectiv reconstituirea climatului în ultimii 1.000 de ani pe baza analizelor depozitelor de gheaţă din peşteri, respectiv a liniilor de creştere la arbori. Pentru partea proiectului legată de gheaţă am extras o carotă de 13 metri din Gheţarul Scărişoara, carotă ce va fi analizată în laboratorul de izotopi stabili de la Suceava. Sperăm ca la finalul acestui proiect să avem o reconstituire a temperaturilor de vară şi de iarnă, respectiv a precipitaţiilor cu rezoluţie anuală pentru minim ultimii 1000 de ani. Colegii noştri de la silvicultură vor folosi această reconstituire pentru a putea evalua modul în care pădurea a răspuns la schimbările climatice, şi ar putea face prognoze în viitor pentru ce se va întâmpla cu pădurea în condiţiile schimbărilor climatice”.
Corelat cu Antarctica
Dr. Iţcuş Corina atinge şi o altă latură de cercetare: „Împreună cu echipa coordonată de dr. Cristina Purcărea încercăm să identificăm microorganismele din Gheţarul Scărişoara pentru a fi corelate cu clima, iar identificarea acestor microorganisme să ne aducă folosirea lor în bio-nanotehnologii, precum folosirea lor în industria medicală, folosirea pentru biocombustibil etc. Unele din aceste microorganisme şi-au format o adaptabilitate priviind supravieţuirea şi dezvoltarea lor în gheaţă. În acest gheţar am găsit atât microorganime psicrofile cât şi psicrotolerante, însemnând o toleranţă la mediile extreme reci. Unele intră într-o stare de latenţă şi rămân captive în gheaţă, altele supravieţuiesc multiplicându-se şi dezvoltându-se la temperaturi scăzute. Este primul studiu pe microorganismele din gheaţa subterană din lume. În urma expediţiei ce a avut loc în Antarctica în luna februarie am colectat 675 de probe pe care sperăm să le putem corela cu rezultatele obţinute în urma analizării microorganismelor din Gheţarul Scărişoara.”
La cercetări a participat şi o echipa de la Timişoara, condusă de prof. Petru Urdea de la Departamentul de Geografie al Universităţii de Vest. Aceştia au efectuat un sondaj radar (ground penetrating radar) şi unul de tomografie electrică pentru a determina punctul în care grosimea gheţii este maximă şi, astfel, este mai mare potenţialul de a recupera gheaţa veche. Activităţile au fost avizate de Comisia Patrimoniului Speologic şi de Administraţia Parcului Natural Apuseni.
Două recorduri mondiale
Gheţarul Scărişoara este important pe plan ştiinţific internaţional atât datorită faptului că are un volum de peste 120 mii metri cubi de gheaţă, fiind cel mai mare bloc de gheaţă subterană din lume, dar este vorba şi de locul în care se află cea mai veche gheaţă subterană din lume (10.500 ani). Gheţarul Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba şi unul din cele mai importante din Apuseni.
În 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar (Ground Penetrating Radar) pentru a putea vedea care este structura gheţii în profunzime şi grosimea ei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!