Dacă nu ia măsuri urgente, Zoo Oradea riscă să nu mai primească aviz de mediu pentru deschidere. „O grădină Zoo în şantier se aseamnă cu o grădiniţă în şantier, lucrându-se cu picamăre şi betoniere printre clasele de copii. Sălbăticiunile sunt la fel de sensibile ca şi copiii. De aceea şi există legislaţie strictă de mediu care să le protejeze”, ne-a explicat un biolog.
„Deşi Zoo e în şantier de un an, nu s-a finalizat niciun adăpost nou. Când am acceptat funcţia de administrator, în iulie 2011, mi s-a promis că animalele vor fi adăpostite în ţarcuri noi, pe măsură ce şantierul va înainta în vechea incintă. Suntem nevoiţi la tot felul de jonglerii şi improvizaţii fiindcă tot restrângem adăposturile vechi. Sigur că sălbăticiunile suferă de stresul picamărelor şi drujbelor. Încercăm să le mai alinăm cu delicatese”, ne-a declarat marti administratorul Duna Iosif. Acesta a mai recunoscut că peste iarnă au murit vulpi, papagali, lame şi un cercopitec, punând însă decesele pe seama vârstei înaintate şi a gerului. Duna Iosif mai admite că nu e o mândrie că, în pofida legislaţiei de mediu, s-au născut patru mistreţi metişi. „Am dat scroafelor anticoncepţionale dar n-am putut separa mistreţii căci n-avem spaţiu”, se apără responsabilul Zoo.
În condiţiile în care Zoo Oradea e obligată să raporteze trimestrial la APM Bihor inventarul necuvântătoarelor, l-am mai întrebat ieri pe şeful Zoo Oradea dacă a crescut mortalitatea în decursul şantierului.
Duna Iosif nu ne-a putut oferi însă pe loc o statistică în raport cu alţi ani, explicându-ne că „din 722 de exemplare Zoo Oradea a reuşit să vândă în septembrie circa trei sferturi din animalele domestice”.
Ca atare, l-am întrebat pe administratorul Zoo dacă e posibil ca stresul şantierului să fi contribuit la decesul sălbăticiunilor întrucât, conform biologului pe care l-am consultat „la o căprioară e posibil să-i crape inima când se lucrează cu picamărul la câţiva metri de cuşcă”.
„Eu cred că am avut mortalităţi îndeosebi din cauza gerului din februarie, care nu a fost suportat de animalele mai bătrâne. Şi în pădure frigul face selecţie naturală. Iar noi nu putem băga la căldură speciile ce depind de aerul liber, ca vulpile, dihorul sau păunii. Am suplimentat însă hrana în perioada când frigul a fost mare”, ne-a declarat Duna Iosif.
Concret, acesta ne-a informat că au murit o vulpe argintie, o vulpe roşcată, un păun, patru papagali australieni, un cercopitec în vârstă de 25 de ani şi două lame mai în vârstă, rămânând o singură lamă mai tânără.
Cristian Horgos
Citiți principiile noastre de moderare aici!